„Gazprom” a atins fundul prăpastiei – acțiunile au scăzut la cel mai mic nivel din ianuarie 2009

Pe 17 decembrie 2024, în cadrul tranzacțiilor de pe Bursa din Moscova, acțiunile „Gazprom” au înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la valoarea de 106,1 ruble per acțiune, cel mai mic nivel din ianuarie 2009, ceea ce reprezintă o scădere de 2,4% față de nivelul de închidere de luni.

De la începutul anului 2024, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu mai mult de o treime, cu 33,5%.

Experții de la „Interfax-CEA” notează că, pe lângă factorii negativi generali care afectează întreaga piață de capital rusă, precum creșterea ratei dobânzii de către Banca Centrală, intensificarea riscurilor geopolitice și a sancțiunilor, asupra acțiunilor „Gazprom” influențează și incertitudinea privind dividendele companiei în anii următori. Acest lucru face ca acțiunile „Gazprom” să fie printre cele mai „slabe” dintre cele mai lichide acțiuni în prezent.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat pe 4 decembrie că în bugetul pentru 2025 nu au fost incluse venituri din dividendele pachetului de acțiuni al „Gazprom”.

„Nu am prevăzut dividende din partea „Gazprom” în buget”, a spus el într-un interviu pentru canalul de televiziune RBC, la forumul „Rusia te cheamă!”.

Cu toate acestea, ministrul a subliniat că, deși există excepții atunci când statului îi este mai ușor să păstreze profitul în companie decât să-l retragă și apoi să-l returneze sub formă de instrumente de sprijin, abordarea generală a Ministerului Finanțelor rămâne neschimbată: companiile de stat trebuie să aloce 50% din profitul lor pentru dividende. Exemplu de astfel de situații când compania sau banca trebuie să rezolve sarcini speciale, iar statul ia acest lucru în considerare în deciziile sale de distribuire a profitului, sunt VTB și Promsvyazbank.

„Gazprom” a plătit dividende anual până în 2021, când acționarii au primit dividende pentru anul 2020. În 2021, compania nu a plătit dividende. Totuși, în toamna anului 2022 au fost plătite dividende generoase pentru prima jumătate a anului 2022, de 51,03 ruble pe acțiune, ceea ce a însemnat o rentabilitate a dividendelor de 26%. Până în prezent, acestea sunt ultimele dividende plătite acționarilor companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#actiuni #Gazprom #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.