Genți pline cu bani au trecut ani la rând prin Aeroportul Chișinău

Guvernul Republicii Moldova pregătește una dintre cele mai importante schimbări fiscale din ultimele decenii pentru regiunea transnistreană. Astfel, de la 1 august 2026, autoritățile intenționează să înceapă integrarea graduală a companiilor din stânga Nistrului în sistemul fiscal și vamal național, ca să pună capăt unui regim preferențial care a permis marilor afaceri din regiune să evite plata integrală a taxelor în bugetul de stat.

Potrivit unei investigații RISE Moldova, noua reformă ar putea închide un model economic care a funcționat mai bine de 20 de ani. Jurnaliștii arată că profiturile unor companii din regiunea transnistreană erau scoase peste hotare în numerar, inclusiv prin Aeroportul Internațional Chișinău, în genți sport transportate sub pază, iar ulterior ajungeau în conturile unor bănci europene și ale unor firme offshore.

Ministerul Finanțelor propune introducerea TVA și a accizelor pentru o parte din mărfurile importate de operatorii economici din regiunea transnistreană. Măsura reprezintă prima etapă a implementării Legii nr. 67/2026 în ce privește Fondul de convergență și urmărește integrarea completă a regiunii în spațiul economic, fiscal și vamal al Republicii Moldova până în 2030.

Autoritățile susțin că reforma va elimina avantajele fiscale de care au beneficiat companiile din stânga Nistrului, va reduce riscurile de evaziune fiscală și contrabandă și va crește veniturile bugetare. Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că, în prima etapă, au fost selectate categorii de mărfuri care nu ar trebui să ducă la scumpirea produselor de consum curent.

Investigația RISE amintește și de cazul holdingului „Sheriff”, principalul actor economic din regiune. Potrivit jurnaliștilor, compania a devenit în acest an cel mai mare finanțator al Fondului de Susținere Socială creat de administrația separatistă, după ce a transferat peste 5,2 milioane de euro.

În același timp, RISE arată că doar din neplata accizelor la comerțul cu țigări, bugetul Republicii Moldova ar fi ratat în trecut venituri de peste 130 de milioane de euro. Deși compania a fost vizată într-o anchetă privind contrabanda internațională cu țigări, în 2018 procurorii moldoveni au scos-o de sub urmărire penală și au renunțat la pretențiile privind neachitarea taxelor și accizelor.

Un alt document obținut de RISE Moldova descrie mecanismele prin care sute de milioane de euro ar fi fost scoase ani la rând din regiunea transnistreană. O notă explicativă atribuită fostului vice-director general al „Sheriff”, Porfiri Șkilniuk, arată că încă din 2002 numerarul era transportat prin Vama Tiraspol și Ucraina până la Aeroportul din Odesa, de unde era expediat la Viena și depus într-o bancă austriacă pentru alimentarea conturilor Agroprombank, instituție controlată de proprietarii holdingului.

După blocarea acestei rute în 2006, plata către firmele partenere din străinătate ar fi continuat direct în numerar pe teritoriul regiunii. Potrivit documentului, reprezentanții unor companii offshore ridicau banii de la sediul „Sheriff” și plecau ulterior „într-o direcție necunoscută”.

Datele oficiale citate de RISE Moldova relevă dimensiunea dezechilibrului fiscal. La sfârșitul anului 2025, în registrele Agenției Servicii Publice figurau 2.478 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, însă, în ultimii doi ani, toate aceste companii au virat în bugetul public național doar 2,8 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 140 de mii de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #sheriff #tiraspol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea solicita din nou asistență financiară de la Fondul Monetar Internațional (FMI), deși actualele discuții cu instituția financiară internațională sunt concentrate pe monitorizarea politicilor economice și a reformelor, fără acordarea unor împrumuturi. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, nu exclude posibilitatea ca autoritățile să revină asupra deciziei cu privire la finanțare, în funcție de evoluția situației economice și bugetare.

Oficialul a declarat că reprezentanții Ministerului Finanțelor urmează să aibă întrevederi cu echipa FMI sosită în Republica Moldova (pentru o vizită de 7 zile din 21 octombrie n.a), în cadrul cărora vor fi evaluate politicile economice, parametrii bugetari și angajamentele asumate de autorități.

„Avem întâlniri cu echipa FMI care a sosit în Republica Moldova pentru a analiza situația pe care o avem în privința politicilor și parametrilor bugetari. Vom vedea recomandările care vor veni din partea colegilor de la FMI. Este un proces uzual de lucru și de coordonare”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, experții Fondului vor examina mai mulți indicatori esențiali pentru stabilitatea finanțelor publice, inclusiv deficitul bugetar, cheltuielile statului, ponderea salariilor în buget și nivelul datoriei publice raportat la Produsul Intern Brut.

„Deficitul bugetar, cheltuielile, ponderea cheltuielilor de personal în buget, ponderea datoriei raportate la PIB, măsurile de politici pe care ni le asumăm, politica fiscală, politica salarială”, a enumerat ministra principalele subiecte de interes pentru FMI.

Întrebată de ce Republica Moldova nu solicită un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional, în condițiile în care instituția oferă finanțări în condiții avantajoase, Victoria Belous a explicat că actualul cadru de cooperare este orientat spre politici și reforme, nu spre suport financiar direct.

„Acest acord pe care l-am făcut cu FMI este în acest an fără sumă, fără suport financiar, dar vedem cum evoluează lucrurile”, a declarat Belous.

Astfel, ministrul nu a exclus posibilitatea ca autoritățile să solicite ulterior și resurse financiare, însă nu a anunțat existența unor negocieri pentru un nou împrumut.

În luna mai 2026, Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la un nou program pe 36 de luni, prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI). Spre deosebire de programele clasice de creditare, acest instrument nu presupune debursarea unor fonduri, fiind orientat spre consolidarea politicilor economice, stabilitatea macrofinanciară și susținerea reformelor. Acordul anunțat la 20 mai urma să fie supus aprobării Consiliului de directori executivi al FMI.

Acordurile de finanțare, încheiate inițial în decembrie 2021 și extinse ulterior, au expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. FMI a explicat că implementarea angajamentelor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a înregistrat întârzieri, ceea ce a împiedicat continuarea debursărilor. Era vorba de 170 milioane de dolari.

Fondul a constatat că, deși programele au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina și crize energetice, progresele în reformarea administrației fiscale, gestionarea cheltuielilor publice și combaterea corupției la nivel înalt au fost insuficiente.

Ultima finanțare aprobată de FMI pentru Republica Moldova a fost în decembrie 2024, când instituția a autorizat debursarea a aproximativ 162,6 milioane de dolari. La acel moment, suma totală a finanțărilor acordate în cadrul programelor în derulare ajunsese la circa 810,2 milioane de dolari.

Pentru noul program de cooperare, FMI a pus accent pe consolidarea finanțelor publice, îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale și reformarea cheltuielilor bugetare. Printre obiectivele discutate se numără și reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, concomitent cu identificarea resurselor pentru investiții publice, reforma salarizării și cheltuieli sociale.

Declarațiile Victoriei Belous vin în contextul pregătirii bugetului pentru 2027, pentru care autoritățile estimează un deficit de 4,5% din PIB și anticipează necesitatea contractării unor împrumuturi interne și externe. În aceste condiții, eventuala revenire la finanțarea FMI ar reprezenta o schimbare față de actuala abordare, bazată pe cooperare și monitorizarea reformelor, fără împrumuturi noi din partea Fondului.