Grâul, porumbul și floarea-soarelui, cu „permis” la import: proiectul a ajuns în Parlament

02 Sept. 2026, 12:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 12:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Importul anumitor culturi cerealiere și oleaginoase va fi supus unui regim provizoriu de licențiere, în încercarea de a proteja agricultorii autohtoni de un eventual val de produse ieftine din țările vecine. Proiectul de lege a fost examinat de Comisia economie, buget și finanțe și urmează să fie propus Parlamentului pentru examinare în prima lectură.

Inițiativa aparține deputatului Serghei Ivanov, președintele Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară. Potrivit notei informative, situația de pe piața internă creează riscuri pentru producătorii locali, în condițiile în care prețul grâului din Republica Moldova este indicat cu aproximativ 1,5 lei mai mic decât cel din portul Constanța. Autorul avertizează că importurile masive, în special din Ucraina, ar putea pune presiune suplimentară pe prețurile oferite fermierilor moldoveni.

Documentul prevede că, pentru anumite categorii de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, importul va putea fi efectuat doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Printre produsele vizate se numără grâul și meslinul, grâul dur, triticum spelta, grâul comun, porumbul și semințele de floarea-soarelui, inclusiv unele categorii destinate însămânțării.

Licențele nu ar urma să fie acordate oricărui importator. Cererile vor putea fi depuse de persoane fizice și juridice care desfășoară activități precum cultivarea cerealelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, fabricarea produselor de morărit sau producerea preparatelor pentru hrana animalelor. Dosarele vor fi examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil.

Licența de import va fi eliberată gratuit, însă cei care o obțin nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte mărfurile importate în baza acesteia.

Inițiatorii justifică măsura prin riscul ca cerealele importate la prețuri mai mici să provoace pierderi agricultorilor moldoveni, care deja se confruntă cu prețuri scăzute la producția proprie, costuri ridicate și dificultăți financiare. În nota informativă se menționează că o asemenea situație ar putea afecta capacitatea fermierilor de a-și achita creditele, salariile și obligațiile față de furnizori și ar putea avea consecințe sociale asupra familiilor acestora.

Un mecanism similar de licențiere a fost aplicat în Republica Moldova în perioada 2024–2025, iar autorul proiectului susține că acesta a avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni.

Există însă o diferență între forma proiectului și propunerea Guvernului privind termenul de aplicare. Proiectul inițial prevede aplicarea regimului până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea unei prelungiri de către Guvern cu cel mult 12 luni, la propunerea Ministerului Agriculturii. Guvernul propune însă ca măsura să fie valabilă doar până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii.

După adoptare, proiectul de lege cu privire la licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.