Guvernul taie aproape la jumătate compensațiile la căldură: 275 milioane lunar, față de 538 milioane anul trecut

31 Aug. 2026, 11:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
31 Aug. 2026, 11:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Guvernul prevede pentru lunile noiembrie și decembrie 2026 o sumă totală de 550 de milioane de lei pentru compensațiile monetare la energie, ceea ce înseamnă, în medie, 275 de milioane de lei pe lună, ceea ce înseamnă mai puțini beneficiari de compensații la căldură față de anul trecut când de ajutor au beneficiat 760.000 de familii (gospodării).

Suma este mai mică decât media lunară a compensațiilor acordate în sezonul precedent. Anul trecut, pentru cinci luni de compensații, autoritățile au cheltuit în total 2,69 miliarde de lei, echivalentul unei medii de aproximativ 538 de milioane de lei pe lună.

Prin comparație, alocarea medie lunară prevăzută pentru noiembrie-decembrie 2026 este cu circa 263 de milioane de lei mai mică, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 49% față de media lunară de anul trecut.

Dacă autoritățile ar fi menținut în ultimele două luni din 2026 același ritm mediu de plată ca în sezonul trecut, ar fi fost necesare aproximativ 1,076 miliarde de lei. Suma prevăzută acum, de 550 de milioane de lei, este cu aproximativ 526 de milioane de lei mai mică.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat urmează să fie majorate cu 1,607 miliarde de lei, dintre care 550 de milioane de lei sunt destinate compensațiilor la energie sub formă de plată monetară.

Menționăm că tariful la gaz s-a majorat la sfârșitul lunii august cu peste 40%, la 20,30 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.