Hackerii ar putea forța iPhone-urile cu ecranul blocat să efectueze plăți contactless

Infractorii cibernetici ar putea face achiziții frauduloase păcălind metoda de deblocare Apple Pay a unui iPhone, unde portofelul dispozitivului are un card Visa configurat în așa-numitul mod de tranzit. Atacatorii ar putea, de asemenea, să depășească limita impusă de tranzacțiile contactless pentru a efectua tranzacții nelimitate de pe iPhone-urile cu ecran blocat, au arătat cercetătorii de la Universitatea din Birmingham și Universitatea din Surrey, potrivit companiei de securitate Eset, scrie forbes.ro.

Lucrarea de cercetare, intitulată „Practical EMV Relay Protection”, arată cum atacatorii ar putea abuza de o combinație de lacune de securitate ale Apple Pay și Visa, explicând că, pentru efectuarea unui atac, este nevoie doar de un iPhone pornit. Tranzacțiile ilicite ar putea fi, de asemenea, efectuate dacă dispozitivul se află în geanta victimei.

Atunci când efectuează o plată prin intermediul unei aplicații pentru smartphone, utilizatorul trebuie de obicei să autentifice tranzacția utilizând fie una dintre caracteristicile de autentificare biometrice incorporate ale iPhone-ului, cum ar fi scanarea amprentelor digitale ori a feței prin metoda Face ID, fie introducând un cod PIN, reducând șansele unui atac de tip releu (relay). În mai 2019, Apple a introdus funcția „Express Transit/Travel” care permite utilizarea funcției Apple Pay fără a debloca telefonul. Funcția a fost introdusă pentru a facilita plata la intrarea prin turnicheții din stațiile de transport în comun.

„Această caracteristică poate fi folosită pentru a eschiva ecranul de blocare Apple Pay și a plăti în mod ilicit de pe un iPhone blocat, utilizând un card Visa, la orice cititor EMV, pentru orice sumă, fără permisiunea utilizatorului”, se arată în articolul care descrie metoda de atac.

#contactless #plati #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.