Ia – simbol al identității noastre

De secole, femeile au cusut cu răbdare ii care au devenit simboluri ale identității și tradițiilor noastre. Astăzi, cămașa cu altiță este recunoscută de UNESCO drept patrimoniu cultural imaterial.

Ia este o adevărată poveste cusută cu ac și ață. Motivele geometrice, florale sau inspirate din natură, precum și modul în care sunt așezate pe cămașă, reflectă măiestria și creativitatea celor care le-au lucrat. Altița, elementul decorativ de pe mâneci, este una dintre cele mai distinctive caracteristici ale iei tradiționale.

De-a lungul timpului, ia a fost purtată atât în zile de sărbătoare, cât și la evenimente importante din viața comunității. Astăzi, aceasta continuă să fie valorificată și transmisă mai departe, fiind purtată cu mândrie atât în contexte tradiționale, cât și în ținute moderne.

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.

#Ia #port moldovenesc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi