Pe repede-înainte cu politica bugetar-fiscală: Guvernul examinează azi proiectul pentru 2027

08 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Sept. 2026, 09:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul se întrunește astăzi, 8 septembrie, în ședință pentru a examina proiectul de lege privind modificarea unor acte normative și simplificarea legislației fiscale și vamale. Documentul reprezintă, în esență, politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 și a fost definitivat și publicat luni, 7 septembrie, de Ministerul Finanțelor, după o amplă rundă de consultări publice.

Proiectul prevede un pachet larg de modificări fiscale, cu efecte asupra populației și mediului de afaceri. Printre acestea se numără majorarea scutirii personale până la 40 000 de lei anual. Totodată, din 2027, contribuțiile de asigurări sociale urmează să fie datorate de angajați și reținute din salariul brut, iar angajatorii vor trebui să se asigure că salariul net nu va fi mai mic decât cel primit înainte de 1 ianuarie 2027.

Impozitul pe dividende este propus să crească de la 6% la 8%, pentru profiturile generate începând cu anul 2027. În sectorul HoReCa, cota redusă de TVA este prevăzută la nivelul de 12%.

Modificări sunt prevăzute și în domeniul energiei. De la 1 aprilie 2027, proiectul prevede TVA de 0% pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar la un punct de consum, iar pentru consumul care depășește acest prag urmează să fie aplicată cota standard. În cazul gazelor naturale este prevăzută o cotă de 8% pentru consumul de până la 150 de metri cubi pe lună și de 20% pentru volumul care depășește acest prag.

Politica fiscală vine și cu majorări de accize. Pentru majoritatea produselor accizabile este prevăzută o creștere de 10%, în timp ce pentru produsele din tutun majorările sunt mai mari. Acciza la motorină ar urma să crească de la 3 978,95 lei pe tonă în 2026 la 4 774,7 lei în 2027, apoi la 5 729,7 lei în 2028 și 6 875,6 lei în 2029. Lista produselor accizabile urmează să fie extinsă și cu băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și băuturi energizante.

De asemenea, se prevede introducerea unei taxe de viciu de 6% pentru jocurile de noroc și loterii. Schimbări sunt propuse și în domeniul proprietăților. Din 2027 ar urma să fie utilizate noile valori estimate ale bunurilor imobile rezultate în urma evaluării și reevaluării, iar autoritățile locale vor putea stabili anual cota impozitului pe proprietate în limitele prevăzute de proiect.

Proiectul modifică și modul de impozitare a unor câștiguri de capital obținute din vânzarea bunurilor imobile. Este propusă eliminarea regulii potrivit căreia doar 50% din câștigul de capital este impozabil și aplicarea unei cote de 15% asupra câștigului impozabil. Pentru locuința de bază este menținută facilitatea fiscală pentru câștigurile de până la un milion de lei.

Pentru cumpărăturile online din străinătate este prevăzută o taxă pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale aferente mărfurilor importate cumpărate la distanță. Aceasta va fi colectată de furnizorul serviciului poștal sau de livrare direct de la destinatar, iar achitarea ei va fi o condiție pentru predarea coletului.

O parte dintre modificări ar urma să intre în vigoare mai devreme decât 1 ianuarie 2027. Proiectul stabilește că anumite prevederi fiscale și vamale se vor aplica din 1 octombrie 2026, în timp ce alte modificări sunt programate pentru 1 aprilie 2027.

În special, proiectul prevede o primă etapă de uniformizare a TVA de la 1 octombrie 2026 pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, inclusiv unele produse și activități din agricultură și HoReCa. În materialele de consultare este menționată aplicarea acestei etape pentru zootehnie, fitotehnie, horticultură, zahăr și HoReCa.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.