Pe repede-înainte cu politica bugetar-fiscală: Guvernul examinează azi proiectul pentru 2027

Guvernul se întrunește astăzi, 8 septembrie, în ședință pentru a examina proiectul de lege privind modificarea unor acte normative și simplificarea legislației fiscale și vamale. Documentul reprezintă, în esență, politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 și a fost definitivat și publicat luni, 7 septembrie, de Ministerul Finanțelor, după o amplă rundă de consultări publice.

Proiectul prevede un pachet larg de modificări fiscale, cu efecte asupra populației și mediului de afaceri. Printre acestea se numără majorarea scutirii personale până la 40 000 de lei anual. Totodată, din 2027, contribuțiile de asigurări sociale urmează să fie datorate de angajați și reținute din salariul brut, iar angajatorii vor trebui să se asigure că salariul net nu va fi mai mic decât cel primit înainte de 1 ianuarie 2027.

Impozitul pe dividende este propus să crească de la 6% la 8%, pentru profiturile generate începând cu anul 2027. În sectorul HoReCa, cota redusă de TVA este prevăzută la nivelul de 12%.

Modificări sunt prevăzute și în domeniul energiei. De la 1 aprilie 2027, proiectul prevede TVA de 0% pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar la un punct de consum, iar pentru consumul care depășește acest prag urmează să fie aplicată cota standard. În cazul gazelor naturale este prevăzută o cotă de 8% pentru consumul de până la 150 de metri cubi pe lună și de 20% pentru volumul care depășește acest prag.

Politica fiscală vine și cu majorări de accize. Pentru majoritatea produselor accizabile este prevăzută o creștere de 10%, în timp ce pentru produsele din tutun majorările sunt mai mari. Acciza la motorină ar urma să crească de la 3 978,95 lei pe tonă în 2026 la 4 774,7 lei în 2027, apoi la 5 729,7 lei în 2028 și 6 875,6 lei în 2029. Lista produselor accizabile urmează să fie extinsă și cu băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și băuturi energizante.

De asemenea, se prevede introducerea unei taxe de viciu de 6% pentru jocurile de noroc și loterii. Schimbări sunt propuse și în domeniul proprietăților. Din 2027 ar urma să fie utilizate noile valori estimate ale bunurilor imobile rezultate în urma evaluării și reevaluării, iar autoritățile locale vor putea stabili anual cota impozitului pe proprietate în limitele prevăzute de proiect.

Proiectul modifică și modul de impozitare a unor câștiguri de capital obținute din vânzarea bunurilor imobile. Este propusă eliminarea regulii potrivit căreia doar 50% din câștigul de capital este impozabil și aplicarea unei cote de 15% asupra câștigului impozabil. Pentru locuința de bază este menținută facilitatea fiscală pentru câștigurile de până la un milion de lei.

Pentru cumpărăturile online din străinătate este prevăzută o taxă pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale aferente mărfurilor importate cumpărate la distanță. Aceasta va fi colectată de furnizorul serviciului poștal sau de livrare direct de la destinatar, iar achitarea ei va fi o condiție pentru predarea coletului.

O parte dintre modificări ar urma să intre în vigoare mai devreme decât 1 ianuarie 2027. Proiectul stabilește că anumite prevederi fiscale și vamale se vor aplica din 1 octombrie 2026, în timp ce alte modificări sunt programate pentru 1 aprilie 2027.

În special, proiectul prevede o primă etapă de uniformizare a TVA de la 1 octombrie 2026 pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, inclusiv unele produse și activități din agricultură și HoReCa. În materialele de consultare este menționată aplicarea acestei etape pentru zootehnie, fitotehnie, horticultură, zahăr și HoReCa.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.