Iahtul monstru care înghițea motorină de 2.000 de dolari pe zi, acum scoate profit uriaș

Unul dintre cele mai celebre iahturi de lux din lume, „Alfa Nero”, construit de șantierul naval olandez Oceanco, este din nou în centrul atenției. Nava de 81 de metri, cunoscută pentru designul său spectaculos și piscina infinity cu podea mobilă, a fost revândută după o poveste spectaculoasă care a început în Antigua.

Guvernul micii insule caraibiene, cu doar 93.000 de locuitori, a confiscat vasul după ce fusese abandonat. Întreținerea lui a devenit rapid o povară: cheltuieli uriașe cu echipajul și ancorarea, plus 2.000 de dolari pe zi în motorină doar pentru a menține funcțional aerul condiționat și a proteja interioarele luxoase de mucegai și umezeală.

După un eșec la licitația din 2023, Antigua a ales o vânzare prin negociere directă, cedând iahtul în iulie 2024 pentru aproximativ 40 de milioane de dolari. Cumpărătorul a fost omul de afaceri turc Ali Riza Yildirim, proprietarul grupului Yildirim, care a investit ulterior într-un refit complet – de la sisteme tehnice la recondiționarea interioarelor.

Astăzi, după modernizare, „Alfa Nero” a fost listat din nou la vânzare, cu un preț de 88,5 milioane euro (circa 102 milioane dolari) – ceea ce ar putea aduce proprietarului un profit pe hârtie de peste 50 de milioane de dolari.

Construit în 2007, iahtul de 2.150 tone brute a fost un reper în designul naval, câștigând premii prestigioase în 2008 pentru inovații precum piscina care se transformă în ring de dans sau heliport. Interiorul, semnat de Alberto Pinto, combină art deco, pop art și materiale de lux.

Pe lângă vânzare, iahtul a fost scos și la charter în 2025, cu tarife săptămânale între 812.500 și 875.000 de euro în Mediterană și Caraibe, ceea ce îl transformă într-un activ de elită, capabil să genereze milioane anual în chirii, chiar și cu un echipaj de 26 și costuri mari de operare.

#iaht #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un paradox economic. Companiile reclamă lipsa angajaților, în timp ce țara are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune. Doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media de 76,1% din Uniunea Europeană. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii moldoveni nu muncesc și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, potrivit unei analize prezentate de Expert-Grup.

Potrivit analizei, principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova nu este șomajul, care în 2025 s-a situat la doar 3,8%, ci subutilizarea a forței de muncă. Deși rata șomajului pare redusă, o parte a populației nu participă deloc la activitatea economică.

În 2025, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20–64 de ani a fost de numai 55%, cu 21,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În același timp, rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a ajuns la 58,2%, ceea ce reflectă amploarea problemei participării reduse la piața muncii.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aproape unul din patru moldoveni cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajat și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, categorie cunoscută în statisticile internaționale drept NEET.

Experții atrag atenția că, în aceste condiții, simpla reducere a șomajului nu poate rezolva deficitul de personal reclamat de angajatori. Este nevoie de politici care să încurajeze intrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.

Analiza Expert-Grup estimează că majorarea ratei de ocupare până la 61% în anul 2030 ar presupune integrarea pe piața muncii a încă aproximativ 79 de mii de persoane. Acest nivel ar reprezenta circa 80% din media actuală a Uniunii Europene și ar constitui un pas important în reducerea decalajului dintre Moldova și statele comunitare.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că deficitul de angajați calificați reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă companiile.

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare”, a declarat Harea.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut că rata redusă de ocupare reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care numeroși angajatori nu reușesc să găsească personal.

„Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie”, a declarat ministrul.