Cu maxime de aproape 20 de grade Celsius în unele părţi ale Poloniei şi de peste 25 de grade în Spania, şapte ţări europene au înregistrat în ziua de Anul Nou cea mai ridicată temperatură din ianuarie.
Pe lângă faptul că îi alarmează pe climatologi, acest lucru îi îngrijorează pe fermierii din multe părţi ale Europei. Fără zăpadă, mediul rural are de suferit, după cum a avertizat cea mai mare asociaţie de fermieri din Italia, Coldiretti.
Temperaturile blânde au scăzut preţurile la energie, ceea ce reprezintă o veste bună pentru consumatorii care au fost afectaţi de creşterea vertiginoasă a costurilor de la invazia Rusiei în Ucraina şi de sancţiunile UE ca răspuns, care au făcut ravagii pe piaţa energetică de pe continent.
Dar o iarnă caldă riscă să reducă randamentul culturilor într-un moment în care fermierii se luptă deja cu lipsa de îngrăşăminte, o altă consecinţă a războiului, şi nu şi-au revenit încă după seceta din vara trecută. Acest lucru pune presiune pe preţurile în creştere ale alimentelor din regiune, care au rămas la niveluri record chiar dacă inflaţia globală a scăzut.
Atunci când temperaturile cresc prea mult, preţurile la alimente urmează, potrivit unor cercetări recente efectuate de Paul Griffin, profesor la UC Davis Graduate School of Management din cadrul Universităţii din California, care a investigat impactul economic şi financiar al vremii extreme.
„Primăvară falsă”
În landul german Saxonia-Anhalt, unde Carl-Philipp Bartmer este fermier, temperatura a trecut de la minus 20 de grade Celsius la plus 17 grade în decurs de două săptămâni în decembrie, relatează POLITICO.
„Nu am mai experimentat aşa ceva până acum”, a declarat bărbatul de 33 de ani. „Este complet nebunesc”.
Principala temere a lui Bartmer este că volatilitatea temperaturilor îi va păcăli culturile sale de grâu de iarnă şi orz să germineze mai devreme.
Aceste culturi nou înflorite sau „mândre de iarnă”, cum sunt numite, sunt mai vulnerabile la daunele provocate de îngheţ, ceea ce nu contează dacă temperaturile blânde continuă. De fapt, creşterea timpurie îi poate ajuta pe fermieri să aibă un avans.
„Dar problema este că iarna nu s-a terminat”, a spus Bartmer.
Săptămâna viitoare, în nord-vestul Europei, temperaturile vor scădea sub normele sezoniere, potrivit prognozelor.
Vremea rece va lovi din nou, în curând, şi estul Germaniei, a precizat Bartmer. Când se va întâmpla, el se teme că ar putea pierde până la 70% din culturile de orz şi grâu de iarnă semănate pe cele 3.000 de hectare de teren pe care le deţine.
„Ca fermier, nu poţi lua nicio măsură pentru a reduce pagubele, trebuie doar să speri că plantele sunt suficient de puternice”, a spus el.
Fără zăpadă, fără apă
Cea mai mare problemă, însă, potrivit experţilor, este că o mare parte din terenurile agricole europene se bazează pe sursele de apă de după topirea zăpezii.
Zăpada este foarte bună pentru irigarea solului, deoarece acoperă solul şi se topeşte puţin câte puţin, astfel încât apa este absorbită lent, pe o perioadă lungă de timp. În schimb, ploile abundente sfârşesc adesea prin a se scurge la suprafaţă – mai ales atunci când cad pe un pământ uscat, care este mai puţin capabil să absoarbă apa.
În întreaga Europă, 2022 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. În multe locuri a fost, de asemenea, cel mai secetos.
Ploile din ultimele luni ale anului au oferit o oarecare speranţă. Dar temperaturile ridicate din timpul iernii ar putea aduce un regres, deoarece absenţa zăpezii riscă să limiteze rezervele de apă pentru sezonul următor, a explicat el.
