Ideea cu care doi taximetriști spanioli au devenit milionari. Au făcut totul din fața calculatorului

În 2018, doi șoferi de taxi din Terrassa, nord-estul Cataloniei, și-au spus că este momentul să-și găsească o altă activitate. Joan Bartra, 45 de ani, și Joel Cuscó, 42 de ani, mai începuseră împreună o afacere în sectorul imobiliar, dar a venit criza financiară din 2008 și au dat faliment și așa au ajuns să facă taximetrie.

„Însă nu vrei să conduci taxiuri până la 65 de ani”, spune Bartra, care a recunoscut, însă, că aplicațiile mobile de transport sunt profitabile, însă „te țin permanent în priză”.

Așa că cei doi taximetriști și-au spus că le trebuie o nouă activitate, mai așezată. Au petrecut luni întregi cercetând pe gigantul online Amazon ce produse s-au vândut bine în SUA și care încă nu erau disponibile în Europa. Produsul pe care l-au ales a fost o bară de protecție din spumă folosită pentru a-i opri pe copiii de peste doi ani să cadă din pat. Au creat marca Banbaloo, au contactat un producător din China, au adaptat produsul, au făcut un site și, în ianuarie 2019, bara de protecție pentru copii era gata de vânzare pe Amazon.

Acum, doi ani și jumătate mai târziu, și-au vândut creația către o nouă companie spaniolă care cumpără vânzători pe Amazon și îi duce la un nivelul superior. Această companie nu a dezvăluit prețul de cumpărare, dar cei doi spun că au primit „mai mult de un milion de euro”,relatează El Pais, citat de digi24.ro.

Și nu sunt singurii care au avut succes pe Amazon. Potrivit datelor gigantului de retail, 150 de companii din Spania au realizat venituri de peste un milion de euro în 2020. Deși Bartra și Cuscó nu au dezvăluit cifrele exacte ale Banbaloo, anul trecut au câștigat în jur de 100.000 de euro pe lună, iar asta le-a adus compania în grupul celor 150.

Există încă multe îndoieli cu privire la acest tip de activitate. „Oamenii nu o văd ca pe o afacere serioasă, dar ea este”, spune Cuscó. „Când spui că ai vândut produse pe Amazon și se pare că o faci pentru câțiva bani în plus”.

Succesul celor doi arată, de asemenea, modul în care tehnologia poate schimba felul în care sunt făcute afacerile. Este nevoie de doar două computere, cunoștințe de engleză și multă dedicare. Nici nu este necesar să ieși din casă. „Înainte, doar companiile făceau acest lucru (înființarea de afaceri pe Amazon – n.n.), dar acum și persoanele fizice o fac”, a declarat pentru El Pais Sergi de Pablos, cofondator Yaba, compania care a cumpărat afacerea celor doi taximetriști.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.