Imperiul unui milionar controlează coșul de cumpărături din Moldova

04 Apr. 2025, 10:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 10:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Lanțul de magazine Linella, operat de Moldretail Group (Dragan Group), controlat de milioanrul Vasile Dragan, își menține poziția de lider al pieței de retail alimentar din Republica Moldova, potrivit datelor prezentate la conferința Retail & FMCG Market. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 11,63 miliarde de lei, cea mai mare din sector.

Potrivit hărții retailului prezentate în cadrul evenimentului, în Moldova activează 940 de magazine sub 32 de branduri comerciale diferite, dintre care 55% (521) sunt situate în Chișinău.

Linella deține 122 de magazine, dar cota reală de piață a grupului este semnificativ mai mare datorită operării mai multor branduri:

Super Linella – 36 magazine
Fidesco – 31 magazine
Cip Market – 29 magazine
Express Linella – 22 magazine

Cea mai rapidă creștere în ultimul an a fost înregistrată de Local Discounter, rețeaua operată de compania Imensitate, care a ajuns la 90 de magazine în 2025, devenind astfel a doua rețea ca mărime din țară.

Printre cele mai mari rețele, după numărul de unități, se mai află: Metro, Nr1, Kaufland și Rogob.

Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 10 rețele de retail din Moldova a atins 1,55 miliarde euro în 2024, în creștere cu 23,4% față de 2023.

În ceeace privește cifra de afaceri, în anul 2024 Dragan Group (Linella)  a contabilizat 11,63 miliarde lei, Imensitate (Local Discounter) – 4,78 miliarde lei, Nr. 1 – 3,91 miliarde lei, Metro – 3,24 miliarde lei, Kaufland – 3,04 miliarde lei și Rogob – 1,38 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.