Independența „republicilor” Lugansk și Donețk ar putea fi cerută de Duma de Stat la 14 februarie

Conducerea Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, este convocată pentru data de 14 februarie, iar la această reuniune ar putea fi luată decizia de a-i cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea independenței așa-numitelor „republici populare” Lugansk și Donețk, din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, au transmis luni agențiile ruse de presă, citate de Agerpres.
Consiliul Dumei de Stat a decis anterior să examineze acest apel în februarie, iar acum a fost stabilită și data: 14 februarie, potrivit unor surse citate de agențiile de presă ruse. Pe

Deputaţi ai grupului parlamentar al Partidului Comunist din Dumă au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea „republicilor populare” Lugansk şi Doneţk ca state independente, precum şi desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici în vederea creării unui temei legal pentru relaţii interstatale şi reglementarea tuturor aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, reamintește RIA Novosti.
Unii observatori ruşi consideră că „iniţiativa recunoaşterii” celor două aşa-numite „republici populare” din Donbas le-a fost sugerată comuniştilor chiar de către Kremlin, conform unor comentarii difuzate de postul de radio Eho Moskvî.

Solicitat să comenteze această informaţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu dispune de date care să o confirme. „Ar trebui să vă adresaţi Dumei”, i-a îndemnat el pe jurnalişti.

Această iniţiativă a Dumei intervine în plină criză între Occident şi Rusia, acuzată că a concentrat zeci de mii de soldaţi şi cantităţi importante de echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina în vederea unei invazii.

Putin a ordonat plăți către cetățenii din Lugansk și Donețk care dețin pașapoarte rusești

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Vladimir Putin a dat ordin guvernului rus să asigure plata prestaţiilor sociale către locuitorii din Doneţk şi Lugansk care deţin paşapoarte ruseşti, după cum se menţionează într-un document publicat la 29 ianuarie pe site-ul Kremlinului, după o şedinţă a Consiliului pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturile omului.

#Lugansk #Donețk #independenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.