Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, văzută cu ochi buni de CAPC, dacă vor fi operate și ajustări

01 Feb. 2022, 08:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 08:19 // Actual //  MD Bani

Evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor este considerată o soluție bună pentru combaterea situației deplorabile din sistemul justiției, deși instituirea unor norme juridice permanente pentru situații conjuncturale nu răspunde cerințelor de reglementare în general, dar și nici cerințelor de reglementare a organizării sistemului juridic în special. Constatările aparțin experților de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și au fost prezentate în cadrul unui eveniment despre evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, organizat în parteneriat cu Freedom House.

„Strategia de reformă a justiției este o prioritate a guvernării. Inițiativa de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor are scopul de a asigura integritatea acestora – un aspect foarte important pentru sectorul de justiție. De aceea, este foarte important ca aceste inițiative de reformă să fie discutate cu reprezentanții societății civile, procurorii, judecătorii”, a afirmat reprezentanta de țară a Freedom House, Tatiana Puiu.

Și președinta CAPC, Galina Bostan, a subliniat importanța acestui subiect.

„Tematica este extrem de actuală, în condițiile în care are loc o reformă amplă a sectorului justiției. Această reformă trebuie asumată de către întreaga societate, nu de către politicieni. Organizația noastră este interesată de discuții despre corupție de peste 15 ani, iar integritatea magistraților este un aspect pe care-l monitorizăm cu interes”, a menționat Galina Bostan.

În cadrul mesei rotunde, expertul Radu Jigău a prezentat recomandările CAPC la proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor și la proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

„Oricât de extraordinară nu ar fi situația, evaluarea, trebuie făcută în limita instrumentelor constituționale în vigoare și prin instituirea de garanții stricte prin care să fie garantată independența organelor de autoadministrare și a membrilor acestora.  Respectiv, procedura de evaluare urmează a fi efectuată în baza unor criterii clare și obiective, de către instituții ce dețin toate caracteristicile unei instanțe judecătorești imparțiale și independente, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare”, a spus expertul CAPC.

La discuții au participat reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, dar și ai societății civile. Președintele Asociației Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, Iurie Lealin, și-a exprimat reticența față de aceste inițiative de evaluare.

„Evaluarea va fi începută de unii oameni și va fi terminată de către alții. Nu este clar dacă rezultatul va fi cel așteptat. Fără modificări la Constituție, această evaluare extraordinară nu poate fi posibilă, cel puțin asta spun și experții din Albania. Intențiile sunt foarte bune și susținem schimbările în justiție”, a subliniat Iurie Lealin.

Prezentă la discuții, judecătoarea Livia Mitrofan, Judecătoria Chișinău, a ținut să menționeze că judecătorii și procurorii nu se tem de această evaluare, așa cum se vehiculează în societate.

„A ajuns sistemul de justiție în așa situație încât să fie evaluați extraordinar judecătorii și procurorii. Am fost întristată să văd că Comisia de la Veneția a admis ca o putere să evalueze altă putere. Nu ne este frică de această evaluare externă. Ne este frică de acele criterii subiective care pot sta la baza evaluării noastre ca sistem. În lipsa unei proceduri clare, a unor criterii clare, această evaluare poate fi afectată chiar și de anumite opinii, percepții personale”, a afirmat Livia Mitrofan.

„Nu ne împotrivim mecanismului de evaluare. Dorința noastră este ca acesta să se înscrie în regulile justiției naționale. Nicio schimbare nu va fi benefică, dacă nu vom respecta principiile legislației și ale Constituției. Dacă nu va trece acest pre-vetting, imaginea unui judecător și procuror va avea de suferit, mai ales la nivel moral”, a precizat membra Consiliului Superior al Procuraturii, Inga Furtună.

Reprezentanta societății civile, experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Sorina Macrinici, a menționat că CRJM s-a expus și susține ambele inițiative – de pre-vetting și vetting.

„Scopul pre-vettingului este ca în CSM și CSP, organe foarte importante din sistemul justiției, să se aleagă persoane oneste și integre. După acest mecanism de verificare a integrității, judecătorii și procurorii vor avea ocazia să aleagă membri în aceste două consilii dintr-o listă cu oameni integri. Comisia de la Veneția nu a constatat anumite probleme de constituționalitate. Nu politicul este cel care va face evaluarea externă”, a reiterat Sorina Macrinici.

Amintim că, proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative a fost votat de Parlament în prima lectură, iar proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor urmează să fie definitivat.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.