Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Operatorii care vor depozita rezervele de produse petroliere pentru situații de urgență vor avea nevoie de o autorizație specială. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care introduce un mecanism distinct de autorizare pentru aceste activități.

Potrivit proiectului, autorizația va fi eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), gratuit, pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta va fi necesară doar pentru operatorii care vor asigura stocarea produselor petroliere destinate rezervelor de urgență.

Mecanismul nu va afecta activitatea comercială obișnuită de depozitare a carburanților. Scopul autorizării este ca autoritățile să poată verifica dacă operatorii și instalațiile lor îndeplinesc condițiile necesare pentru păstrarea în siguranță a stocurilor de urgență.

ANRE va avea atribuții de autorizare, monitorizare și control. Printre elementele care vor fi urmărite se numără capacitatea instalațiilor, cantitățile de produse petroliere stocate, sistemele de măsurare și monitorizare, precum și disponibilitatea fizică a rezervelor.

Măsura face parte din mecanismul prin care Republica Moldova urmează să constituie stocuri de urgență de produse petroliere. Potrivit legislației adoptate anterior, rezervele trebuie să acopere consumul intern pentru cel puțin 61 de zile sau echivalentul a 90 de zile de importuri nete, fiind aplicat indicatorul mai mare.

Constituirea stocurilor va avea loc treptat, până la 30 iunie 2034. Potrivit autorităților, etapizarea urmărește evitarea unor presiuni financiare asupra bugetului și economiei.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua, iar după adoptare modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#rezerve de carburanți #autorizații #ANRE #parlament