Inteligența artificială joacă murdar? Studiu arată cum modelele AI trișează la șah

Un studiu recent a constatat că inteligența artificială, atunci când se confruntă într-un joc strâns de șah, recurge adesea la trișat pentru a câștiga, scrie Fortune.

Palisade Research a rulat un scenariu folosind mai multe modele AI, instruindu-le să încerce să câștige un joc împotriva unui program specializat în șah, numit Stockfish. (Motorul open-source a ocupat primul loc în topul motoarelor de șah al Chess.com de mai multe ori din 2018). Chatboților li s-a spus să joace ca piesele negre, ceea ce înseamnă că AI nu a făcut niciodată mutarea de deschidere.

Ceea ce cercetătorii au descoperit, totuși, a fost că multe dintre AI-uri au trișat, folosind Stockfish pentru a-și determina următoarele mutări sau suprascriind scripturile de joc. (Palisade a oferit inteligenței artificiale acces la mișcările de intrare.) OpenAI o1 și DeepSeek R1 au trișat rapid sau au „piratat mediul de joc”, au observat cercetătorii. Alte modele, inclusiv GPT4o și Claude 3.5 Sonnet, ar recurge la trișare atunci când li se solicită.

Cercetătorii spun că faptul că inteligența artificială trișează la șah nu înseamnă că trebuie să ne facem griji cu privire la scenariul Terminator în care mașinile preiau controlul asupra Pământului. Cu toate acestea, avertizează ei, există cu siguranță unele îngrijorări.

„Acesta și alte rezultate recente sugerează că problema de a face agenții AI siguri, demni de încredere și aliniați cu intențiile umane nu este încă rezolvată”, se arată în studiu. „În scenariul Skynet din filmul Terminator, AI controlează toată infrastructura militară și civilă, iar noi nu am ajuns încă acolo. Cu toate acestea, ne îngrijorăm că ratele de implementare a IA cresc mai rapid decât capacitatea noastră de a o face sigură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sah #joc #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie