Schimbare seismică în Europa: Polonia acum se gândeşte să cumpere arme nucleare

09 Mart. 2025, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Mart. 2025, 09:06 // Actual //  Ursu Victor

Prim-ministrul polonez a declarat că Polonia trebuie să ia în considerare achiziţionarea de arme nucleare, în contextul în care se confruntă cu Rusia şi cu posibilitatea unei retrageri a SUA din Europa.

Donald Tusk a declarat că Polonia „trebuie să ajungă la cele mai moderne posibilităţi, legate, de asemenea, de armele nucleare şi de armele neconvenţionale moderne”, într-un discurs istoric în faţa parlamentului, care a evidenţiat nevoia ţării de a-şi spori capacităţile de apărare pentru a face faţă unui mediu global mult mai ameninţător.

„Spun acest lucru cu toată responsabilitatea, nu este suficient să achiziţionăm arme convenţionale, cele mai tradiţionale. Câmpul de luptă se schimbă sub ochii noştri de la o lună la alta”, a declarat Tusk vineri în faţa parlamentarilor.

Ameninţările preşedintelui american Donald Trump de a nu mai proteja aliaţii europeni şi decizia sa de a întrerupe ajutorul militar acordat Ucrainei în încercarea de a forţa negocieri de pace imediate cu Rusia au speriat capitalele europene şi au determinat o creştere drastică a cheltuielilor pentru apărare şi a capacităţilor militare care, de generaţii, sunt furnizate de Washington.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat săptămâna aceasta că este dispus să deschidă o „dezbatere strategică” cu ţările europene interesate dacă şi cum capacităţile de descurajare nucleară ale Franţei ar putea aduce beneficii regiunii. Macron a făcut oferta miercuri, ca răspuns la un apel din partea cancelarului german în aşteptare, Friedrich Merz, iar ţări precum Lituania, Letonia şi altele au declarat că sunt interesate să exploreze opţiunile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!