Investitorii obscuri, verificați la sânge. Carp: Este straniu, când se fură, ulterior bani se regăsesc în Moldova

Investitorii cu banii din offshore vor verificați de autorități, dacă vor vrea să facă investiții în domeniile cheie ale statului, potrivit proiectului de lege privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului nu pot realiza investiții în domeniile de importanță pentru securitatea statului persoanele fizice și juridice, care a fost votat în lectură finală de către deputați.

Inițiativa legislativă urmărește anularea „secretului offshore” și asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, prin această inițiativă se vrea scoaterea din anonimat a beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali propune implementarea unor prevederi prin care lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică.

Lilian Carp, deputat PAS a declarat de la tribuna Parlamentului că în Republica Moldova sunt multiple exemple în care așa zișii investitori locali au participat la anumite furturi după care banii i-au investit în țară fără să fie trași la răspundere. „Este straniu că atunci când se fură, ulterior bani se regăsesc în investiții în Moldova”.

”În ultimii zeci de ani, au fost eliminate o serie a barierelor și excepțiilor cu privire la tratamentul național a fluxurilor de capital. Acest fapt a creat oportunități economice pentru economie însă au creat și o serie de riscuri care ar avea impact negativ asupra securității naționale. Printre aceste riscuri se enumeră, practici neloiale de concurență, condiționarea proiectelor de infrastructură, monopolizarea sectoarelor de interes național precum cel energetic etc. Subiectul evaluării investițiilor străine directe a devenit tot mai actual datorită îngrijorărilor cu privire la originea investițiilor dat fiind faptul că uneori în spatele unor proiecte de investiții se aflau bani proveniți din surse ilegale, sau beneficiarul final era altul decât cel declarat. Totodată, riscul de a limita accesul publicului la diferite produse sau servicii, dar și a spionajului și sabotajului industrial au făcut necesară revizuirea principiilor politicilor de investiții ale țării beneficiare referitoare la securitatea națională”, se spune în nota de argumentare a legii.

Potrivit datelor prezentate de autorii proiectului, în perioada anilor 2017 – 2021, în Republica Moldova au intrat 12 640 917 039,56 de lei din jurisdicții cu risc sporit, iar înapoi către jurisdicții cu risc sporit au fost transferați 198 569 492,43 de lei.

#off shore #capital #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.