Investitorii obscuri, verificați la sânge. Carp: Este straniu, când se fură, ulterior bani se regăsesc în Moldova

Investitorii cu banii din offshore vor verificați de autorități, dacă vor vrea să facă investiții în domeniile cheie ale statului, potrivit proiectului de lege privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului nu pot realiza investiții în domeniile de importanță pentru securitatea statului persoanele fizice și juridice, care a fost votat în lectură finală de către deputați.

Inițiativa legislativă urmărește anularea „secretului offshore” și asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, prin această inițiativă se vrea scoaterea din anonimat a beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali propune implementarea unor prevederi prin care lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică.

Lilian Carp, deputat PAS a declarat de la tribuna Parlamentului că în Republica Moldova sunt multiple exemple în care așa zișii investitori locali au participat la anumite furturi după care banii i-au investit în țară fără să fie trași la răspundere. „Este straniu că atunci când se fură, ulterior bani se regăsesc în investiții în Moldova”.

”În ultimii zeci de ani, au fost eliminate o serie a barierelor și excepțiilor cu privire la tratamentul național a fluxurilor de capital. Acest fapt a creat oportunități economice pentru economie însă au creat și o serie de riscuri care ar avea impact negativ asupra securității naționale. Printre aceste riscuri se enumeră, practici neloiale de concurență, condiționarea proiectelor de infrastructură, monopolizarea sectoarelor de interes național precum cel energetic etc. Subiectul evaluării investițiilor străine directe a devenit tot mai actual datorită îngrijorărilor cu privire la originea investițiilor dat fiind faptul că uneori în spatele unor proiecte de investiții se aflau bani proveniți din surse ilegale, sau beneficiarul final era altul decât cel declarat. Totodată, riscul de a limita accesul publicului la diferite produse sau servicii, dar și a spionajului și sabotajului industrial au făcut necesară revizuirea principiilor politicilor de investiții ale țării beneficiare referitoare la securitatea națională”, se spune în nota de argumentare a legii.

Potrivit datelor prezentate de autorii proiectului, în perioada anilor 2017 – 2021, în Republica Moldova au intrat 12 640 917 039,56 de lei din jurisdicții cu risc sporit, iar înapoi către jurisdicții cu risc sporit au fost transferați 198 569 492,43 de lei.

#off shore #capital #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.