Investitorii obscuri, verificați la sânge. Carp: Este straniu, când se fură, ulterior bani se regăsesc în Moldova

Investitorii cu banii din offshore vor verificați de autorități, dacă vor vrea să facă investiții în domeniile cheie ale statului, potrivit proiectului de lege privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului nu pot realiza investiții în domeniile de importanță pentru securitatea statului persoanele fizice și juridice, care a fost votat în lectură finală de către deputați.

Inițiativa legislativă urmărește anularea „secretului offshore” și asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, prin această inițiativă se vrea scoaterea din anonimat a beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali propune implementarea unor prevederi prin care lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică.

Lilian Carp, deputat PAS a declarat de la tribuna Parlamentului că în Republica Moldova sunt multiple exemple în care așa zișii investitori locali au participat la anumite furturi după care banii i-au investit în țară fără să fie trași la răspundere. „Este straniu că atunci când se fură, ulterior bani se regăsesc în investiții în Moldova”.

”În ultimii zeci de ani, au fost eliminate o serie a barierelor și excepțiilor cu privire la tratamentul național a fluxurilor de capital. Acest fapt a creat oportunități economice pentru economie însă au creat și o serie de riscuri care ar avea impact negativ asupra securității naționale. Printre aceste riscuri se enumeră, practici neloiale de concurență, condiționarea proiectelor de infrastructură, monopolizarea sectoarelor de interes național precum cel energetic etc. Subiectul evaluării investițiilor străine directe a devenit tot mai actual datorită îngrijorărilor cu privire la originea investițiilor dat fiind faptul că uneori în spatele unor proiecte de investiții se aflau bani proveniți din surse ilegale, sau beneficiarul final era altul decât cel declarat. Totodată, riscul de a limita accesul publicului la diferite produse sau servicii, dar și a spionajului și sabotajului industrial au făcut necesară revizuirea principiilor politicilor de investiții ale țării beneficiare referitoare la securitatea națională”, se spune în nota de argumentare a legii.

Potrivit datelor prezentate de autorii proiectului, în perioada anilor 2017 – 2021, în Republica Moldova au intrat 12 640 917 039,56 de lei din jurisdicții cu risc sporit, iar înapoi către jurisdicții cu risc sporit au fost transferați 198 569 492,43 de lei.

#off shore #capital #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.