Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică – Wall Street Journal

26 Apr. 2023, 06:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Apr. 2023, 06:46 // Actual //  bani.md

Iranul trimite muniţie în Rusia prin Marea Caspică pentru a ajuta Moscova în invazia sa asupra Ucrainei, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali din Orientul Mijlociu familiarizaţi cu chestiunea, transmite marţi EFE.

Potrivit ziarului american, navele ruse transportă cantităţi mari de obuze de artilerie iraniană şi alte muniţii prin Marea Caspică pentru a-şi aproviziona trupele care luptă în Ucraina.

Aceasta reprezintă „o provocare în creştere pentru Statele Unite şi aliaţii săi, care caută o modalitate de a întrerupe această cooperare între Moscova şi Teheran”, subliniază WSJ.

În ultimele şase luni, navele de marfă au transportat peste 300.000 de obuze de artilerie şi un milion de cartuşe de muniţie din Iran în Rusia, potrivit documentelor şi surselor consultate de ziar, care dă asigurări că Statele Unite sunt la curent cu aceste informaţii.

Washingtonul şi aliaţii săi au căutat modalităţi de a întrerupe transferurile de arme din Iran, care a fost şi un furnizor important de drone pentru armata rusă.

Wall Street Journal detaliază că Iranul a folosit în principal avioane cargo pentru a trimite arme în Rusia, ceea ce face aproape imposibilă intervenţia. Iar pentru a acţiona în Marea Caspică ar fi nevoie de ajutorul fostelor republici sovietice.

Surse au declarat pentru WSJ că cel mai recent transport de arme despre care se ştie că a traversat Marea Caspică către Rusia a părăsit Iranul la începutul lunii martie la bordul Rasul Gamzatov, o navă de marfă rusă. Nava transporta 1.000 de containere cu 2.000 de obuze de artilerie.

Rusia a apelat la Iran pentru ajutor militar vara trecută, după ce a înregistrat mai multe eşecuri pe frontul ucrainean, în contextul în care armata Kievului primise muniţii şi arme de la Statele Unite şi aliaţii lor.

Iranul a furnizat iniţial Rusiei sute de drone încărcate cu explozibili pe care Moscova le-a folosit pentru a ataca ţinte civile şi militare ucrainene.

Pe lângă drone, potrivit surselor consultate de ziar, Teheranul a fost de acord să furnizeze Rusiei peste 300.000 de obuze de artilerie, care au jucat un rol cheie în conflictul din estul Ucrainei.

În ultimele săptămâni, o echipă de iranieni a vizitat o fabrică din estul Rusiei care produce avioane de luptă avansate. Sursele WSJ au explicat că acesta „ar putea fi un semn că se pregăteşte un acord” între Moscova şi Teheran pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.