Kinder surprize cu sancțiunile împotriva propriilor cetățeni! Sturza: Legea Magnitsky… Pare un plagiat neinspirat

Surprize, surprize – kinder surprize. Ideea de a introduce sancțiuni împotriva propriilor cetățeni pare a fi un fake news. Inventat de dușmanii guvernării, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza, într-o postare pe Facebook, recentele acțiuni ale guvernării cu privire la protecția statului împotriva fake news.

„Se pare că nu este chiar așa. Cred că acei cineva, supărati pe lipsa de rezultate și blocajul din justiție, sunt gata să ia măsuri mai radicale. Extrajudiciare. Măsuri care ar lipsi de drepturi constituționale propriii cetățeni. Evident, și mie nu-mi plac complicii lui Șor și ai lui Plaha, părtașii crimelor făcute de aceștia. Evident, am și eu o listă de oameni cu care, cel puțin, nu o să mă salut. Dar e una să-i ignor și alta să le dau cu bâta-n cap. Evident, atâta timp cât nu există o sentință de judecată, iar eu nu sunt împuternicit să o pun în aplicare”, a punctat Sturza.

Exemplul sancțiunilor introduse de alte state – SUA, UE etc. – în cazul dat nu este relevant. Acele sancțiuni sunt îndreptate împotriva cetățenilor altor state. De care pe dânșii deseori îi doare în cot. Și mai e un aspect, în țări precum SUA există un întreg mecanism birocratic, care analizează aceste sancțiuni, le motivează, și le asumă. Ministerul Finanțelor, cel al Justiției. Noi pe cine avem, cine își asumă? „Edinoe okno”?

„Și asta cu Magnitsky… Pare un plagiat neinspirat. Tot din cauza lipsei de idei? P.S. Știu că pe unii îi va mira această opinie mai altfel și vor arunca câțiva bolovani peste Fb.Da, repet, eu sunt un ferm susținător al actualei guvernări. Recunosc și mă bucur de multiplele realizări. Dar… Sunt puțin „epuizat” de numeroasele „surprize” din ultimul timp, kinder surprize”, a mai comentat Fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#securizare #Sturza #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.