Kristalina Georgieva, şefa FMI: Creşterea ratelor pentru combaterea inflaţiei ar putea adânci problemele economice

Creşterile ratelor dobânzilor, menite să combată inflaţia, ar putea exacerba divergenţa „periculoasă” şi „tot mai adâncă” dintre economiile avansate şi cele în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte evoluţia economică, a declarat miercuri directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

Georgieva, citată de Reuters, a spus că inflaţia nu este un fenomen universal, dar că reprezintă o problemă în mai multe ţări şi în special în Statele Unite, unde preţurile de consum din SUA au crescut cu 7% în cele 12 luni până în decembrie, cea mai mare creştere anuală din ultimele aproape patru decenii.

Georgieva a declarat în cadrul unui eveniment găzduit de Centrul pentru Dezvoltare Globală că Rezerva Federală şi alte bănci centrale ştiu cum să gestioneze inflaţia, dar ar putea fi un act de echilibru delicat, iar „impactul de contagiune asupra pieţelor emergente …. poate adăuga combustibil la focul divergenţelor”.

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie