Un start-up românesc luptă cu risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile. A obţinut finanţare de 800.000 EUR

Start-up-ul românesc bonapp.eco, care îşi propune să combată risipa alimentară cu ajutorul unei aplicaţii mobile de tip market-place, a obţinut o primă investiţie în valoarea totală de 800.000 euro cu ajutorul căreia va începe extinderea în alte oraşe din România, dar şi în alte ţări din Europa de Est. Runda actuală de finanţare a fost condusă de Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner), la care s-au alăturat şi fondurile locale Roca X şi Early Game Ventures, precum şi Impact Ventures din Ungaria, scrie ZF.

Aplicaţia bonapp.eco a fost lansată la începutul lunii noiembrie în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 euro realizată de către antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost consultant senior KPMG, şi cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple. Prin intermediul aplicaţiei, comercianţii au posibilitatea de a-şi vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziţiona la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

„La bonapp.eco, intenţionăm să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate de afaceri sustenabilă în beneficiul tuturor. Cu aplicaţia noastră, consumatorii economisesc până la 80% atunci când achiziţionează alimente, retailerii îşi măresc numărul de clienţi şi veniturile – astfel toţi avem un rol benefic asupra schimbărilor climatice. Suntem încântaţi să avem alături patru investitori experimentaţi care împărtăşesc valorile noastre în privinţa ecologiei, precum şi mentalitatea noastră de startup. Cu sprijinul lor, este foarte posibil să ne atingem obiectivul de a afilia 5.000 de parteneri şi să vindem 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco.

De la lansarea sa în urmă cu doua luni, aplicaţia mobilă bonapp.eco a fost descărcată de 10.000 utilizatori. Până în prezent, startup-ul a salvat 1.000 mese, pentru un coş mediu de 25 lei. Printre cei 100 de parteneri care s-au alăturat reţelei bonapp.eco din Bucureşti se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks şi Up (denumită anterior Chèque-Déjeuner). Alte parteneriate urmează să fie anunţate în primul trimestru din 2022.

#risipa alimentara #bonapp.eco #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.