Lemne și Gavrilița au intrat în pâine la BNM! Îndemnizația fabuloasă pe care o vor primi

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Vladimir Munteanu, a prezentat recent noii colegi din Consiliul de supraveghere al băncii. Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne fac parte acum din componența Consiliului, după ce foștilor membri ai acestuia, numiți de către parlament, le-au expirat mandatele. Alți doi membri noi urmează să fie desemnați în viitor.

Consiliul de supraveghere al BNM este format din șapte membri cu un mandat de șapte ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii Consiliului au un rol crucial în organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale, având atribuții precum aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale, adoptarea standardelor sistemului de control intern, verificarea și evaluarea continuă a funcționării acestuia și stabilirea normelor de etică profesională în cadrul BNM.

Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne au fost familiarizați cu activitatea și guvernanța Băncii Naționale pentru a-și începe noile responsabilități într-un mod informațional și eficient. Aceștia vor juca un rol crucial în asigurarea bunei funcționări a BNM și în promovarea unui sistem financiar stabil și transparent în Republica Moldova.

Consiliul de supraveghere al BNM joacă un rol vital în asigurarea independenței și integrității băncii centrale și în promovarea stabilității și transparenței în sistemul financiar al țării. Prin adoptarea unor standarde stricte de control intern și verificarea continuă a funcționării acestuia, Consiliul își asumă responsabilitatea de a proteja interesele economice și financiare ale Republicii Moldova și de a asigura un mediu propice pentru dezvoltarea durabilă a sectorului financiar.

Membrii Consiliul de Supraveghere numiți de Parlament nu sunt salariați. Aceștia au indemnizație care este echivalentă cu 50% din salariul guvernatorului BNM. Respectiv, fostul premier Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne vor ridica în medie o indemnizație de 1 milion de lei anual.

Potrivit legislației, noii membri trebuie să renunțe la orice afiliere politică. Or, Natalia Gavrilița va trebuie să renunțe la PAS, partidul din care face parte.

Foștii membri din Consiliul de Supraveghere, Dumitru Ursu și Valeriu Iașan a încasat în 2022 câte 1,12 milioane de lei și 908,2 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemne #gavrilita #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.