Preţurile mondiale la alimente au revenit pe creştere, din cauza scumpirii semnificative a uleiului

04 Aug. 2023, 13:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2023, 13:18 // Actual //  bani.md

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a revenit pe creştere în luna iulie, după ce în iunie coborâse la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, din cauza exploziei preţurilor la uleiurile vegetale, pe fondul tensiunilor cu privire la exporturilor din Ucraina şi a îngrijorărilor cu privire la producţia mondială, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna iulie 2023, acest indice a crescut cu 1,3% comparativ cu luna iunie, până la 123,9 puncte, de la nivelul revizuit de 122,4 puncte înregistrat în luna iunie. În pofida creşterii, valoarea din luna iulie 2023 este cu aproape 12% sub cea din luna iulie 2022 şi cu 22% sub maximul istoric atins în luna martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul la Roma, avansul din luna iulie s-a datorat în principal unei creşteri bruşte cu 12,1% a indicelui preţurilor la uleiuri vegetale, după şapte luni consecutive de declin. „Preţurile internaţionale la uleiul de floarea soarelui a crescut cu peste 15% de la o lună la alta, în principal din cauza revenirii incertitudinilor cu privire la livrările exportabile după decizia Rusiei de a pune capăt implementării acordului vizând coridoarele din Marea Neagră”, a apreciat FAO.

În schimb, toate celelalte principale produse alimentare au înregistrat scăderi potrivit FAO, în frunte cu preţul mondial al zahărului calculat de FAO care a scăzut cu 0,9%, ca urmare a progreselor înregistrate în recoltarea trestiei de zahăr în Brazilia şi a îmbunătăţirii precipitaţiilor în India, la care s-a adăugat cererea redusă din Indonezia şi China, cei mai mari importatori mondiali de trestie de zahăr.

De asemenea, preţul cerealelor calculat de FAO a scăzut şi el cu 0,5% în luna iulie, în principal graţie unei diminuări cu 4,8% a cotaţiilor la cereale păioase, care a contracarat o creştere de 2,8% a preţului la orez, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, după ce India a decis să interzică exporturile. Scăderi s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte preţul mondial la produsele lactate calculat de FAO precum şi la preţul mondial la carne, care au scăzut cu 0,4%, respectiv 0,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!