Preţurile mondiale la alimente au revenit pe creştere, din cauza scumpirii semnificative a uleiului

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a revenit pe creştere în luna iulie, după ce în iunie coborâse la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, din cauza exploziei preţurilor la uleiurile vegetale, pe fondul tensiunilor cu privire la exporturilor din Ucraina şi a îngrijorărilor cu privire la producţia mondială, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna iulie 2023, acest indice a crescut cu 1,3% comparativ cu luna iunie, până la 123,9 puncte, de la nivelul revizuit de 122,4 puncte înregistrat în luna iunie. În pofida creşterii, valoarea din luna iulie 2023 este cu aproape 12% sub cea din luna iulie 2022 şi cu 22% sub maximul istoric atins în luna martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul la Roma, avansul din luna iulie s-a datorat în principal unei creşteri bruşte cu 12,1% a indicelui preţurilor la uleiuri vegetale, după şapte luni consecutive de declin. „Preţurile internaţionale la uleiul de floarea soarelui a crescut cu peste 15% de la o lună la alta, în principal din cauza revenirii incertitudinilor cu privire la livrările exportabile după decizia Rusiei de a pune capăt implementării acordului vizând coridoarele din Marea Neagră”, a apreciat FAO.

În schimb, toate celelalte principale produse alimentare au înregistrat scăderi potrivit FAO, în frunte cu preţul mondial al zahărului calculat de FAO care a scăzut cu 0,9%, ca urmare a progreselor înregistrate în recoltarea trestiei de zahăr în Brazilia şi a îmbunătăţirii precipitaţiilor în India, la care s-a adăugat cererea redusă din Indonezia şi China, cei mai mari importatori mondiali de trestie de zahăr.

De asemenea, preţul cerealelor calculat de FAO a scăzut şi el cu 0,5% în luna iulie, în principal graţie unei diminuări cu 4,8% a cotaţiilor la cereale păioase, care a contracarat o creştere de 2,8% a preţului la orez, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, după ce India a decis să interzică exporturile. Scăderi s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte preţul mondial la produsele lactate calculat de FAO precum şi la preţul mondial la carne, care au scăzut cu 0,4%, respectiv 0,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.