Liberté, égalité, fraternité: Franţa sărbătoreşte astăzi Ziua Naţională

14 Iul. 2021, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 09:38 // Actual //  MD Bani

Astăzi este Ziua Naţională a Franţei. Pe Champs Elysees va avea loc o impresionantă paradă militară, după pauza de anul trecut, provocată de pandemie.

Ziua Naţională a Franţei, instaurată în anul 1880, celebrează cele două evenimente care au marcat istoria modernă a Franţei, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume, scrie Antena3.ro.

În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor,  regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

Libertate, Egalitate, Fraternitate avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.
Peste 4400 de ostaşi, între care 200 de călăreţi din Garda Republicană, vor defila pe bulevardul parizian, iar oraşul va fi survolat de aproape o sută de avioane şi elicoptere.

Forţele speciale europene implicate în operaţiunile anti-jihadiste din regiunea Sahel vor deschide parada, subliniind priorităţile militare ale preşedintelui Emmanuel Macron.

„Câştigăm viitorul” este tema ediţiei la care Macron se va afla alături de membrii Guvernului şi liderii armatei.

Tema face referire la capacitatea naţiunii de a depăşi dificultăţile legat de pandemie şi de a reveni, dar şi la armată, tot mai activă.

La Nisa va fi comemorat atacul terorist din urmă cu cinci ani, când un bărbat a ucis cu o maşină 86 de oameni.

Prim-ministrul Jean Castex va vizita oraşul pentru o ceremonie la memorialul victimelor, de unde urmează să fie eliberaţi, în semn de pace, 86 de porumbei.

Seara, autorităţile locale au organizat un concert şi, la ora locală 22:34, momentul la care a încpeut atacul, 86 de raze vor lumina malul Mării Mediterane în semn de omagiu adus victimelor.

Cetăţenii sunt din nou invitaţi să urmărească parada, dar numai cu mască şi cu un certificat de vaccinare, test negativ sau imunizare prin boală.

Ieri seară, preşedintele Emmanuel Macron s-a întâlnit cu familiile unor militari căzuţi în luptă în diferite teatre de război.

De-a lungul timpului, în ziua de 14 iulie se formase o tradiție pentru președinții țării să acorde grațieri colective deținuților din penitenciare.

În fiecare an, aproximativ 3.000 de persoane beneficiau de clemența șefilor statului. Tot în această zi, cetățenilor de rând le erau anulate amenzile de parcare.

Odată cu venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, în 2007, aceasta tradiție a luat sfârșit, președintele francez refuzând să urmeze exemplul predecesorilor săi.

31 Oct. 2026, 15:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2026, 15:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.