Licitație cu semne de întrebare pentru Termoelectrica! Prețuri „umflate” la motoarele de cogenerare e energiei

22 Dec. 2025, 13:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Dec. 2025, 13:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Licitația lansată pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.