Investiția în linia Chișinău–Vulcănești va fi recuperată din tariful la curent

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al ul lnergiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 kV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 kV. „Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #tarif #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În sud-vestul Republicii Moldova, la Hâncești, se află unul dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării – Conacul Manuc Bey. Complexul istorico-arhitectural, restaurat în ultimii ani și redeschis vizitatorilor, păstrează povestea unei epoci în care boierii ridicau adevărate reședințe princiare, iar arhitectura devenea un simbol al prestigiului și al puterii.

Povestea locului este legată de Manuc-Emmanuel Mîrzoian, cunoscut în istorie drept Manuc Bey – un negustor și diplomat de origine armeană, născut în 1769. După războiul ruso-turc din 1806–1812, acesta s-a stabilit pentru o perioadă la Chișinău și, în anul 1815, a cumpărat cu 300.000 de lei-aur moșia de la Hâncești. Deși conacul îi poartă numele, edificiul nu a fost ridicat de el, ci de urmașii săi. Construcția a fost începută de fiul său, Murat, și finalizată de nepotul Grigore, între anii 1858 și 1861.

Familia a construit aici un adevărat castel în stil francez, înconjurat de un parc întins, cu turnuri de pază și grădină de iarnă. Ansamblul include mai multe clădiri: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare și Turnul de veghe. Palatul a fost proiectat de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi și impresionează prin eleganța sa arhitecturală, inspirată din clasicismul european. Se spune că interiorul ar fi fost decorat în patru stiluri diferite – armenesc, turcesc, moldovenesc și european, iar tavanele unor săli ar fi fost pictate de renumitul artist Ivan Aivazovski.

De-a lungul timpului, conacul a trecut prin numeroase transformări. După cel de-al Doilea Război Mondial, complexul a fost preluat de autoritățile sovietice și transformat mai întâi într-o școală de mecanizare, iar apoi într-un colegiu de construcții. Cutremurul din 1986 a afectat grav clădirile, iar conacul a intrat treptat într-un proces de degradare.

În 1993, ansamblul a primit statutul de monument de arhitectură. Restaurarea amplă a început însă abia în 2014, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Lucrările au durat aproape doi ani, iar palatul a fost readus la frumusețea de odinioară. Dormitoarele, saloanele de recepție, sufrageriile și birourile au fost restaurate cu grijă, iar mobilierul a fost recreat după modele istorice sau adus din alte reședințe ale familiei. Pentru a reda atmosfera autentică a secolului al XIX-lea, la restaurare au lucrat peste 60 de specialiști din Republica Moldova și România.

Un element care continuă să stârnească interesul vizitatorilor este rețeaua de tuneluri subterane. Unele galerii legau clădirile complexului și serveau drept căi de evacuare în caz de pericol. Unul dintre aceste tuneluri, cu o lungime de aproximativ 70 de metri, a fost restaurat și poate fi vizitat.

O altă clădire importantă din complex este Castelul de Vânătoare, construit în 1881 tot după proiectul lui Alexandru Bernardazzi. Aici funcționează Muzeul Ținutului Natal, unde pot fi descoperite obiecte etnografice, fotografii vechi, documente istorice și exponate care ilustrează viața și tradițiile locuitorilor din această regiune.

Restaurat și redeschis publicului, complexul atrage anual mii de vizitatori și oferă o incursiune fascinantă în istoria și arhitectura secolelor trecute. Palatul, clădirile din jur, parcul și galeriile subterane transformă acest loc într-un adevărat muzeu în aer liber, unde trecutul prinde din nou viață.

#conacul manuc bey