Linia electrică Suceava–Bălți: lucrările din România ar putea începe la începutul lui 2027

Lucrările la porțiunea din România a liniei electrice de 400 kV Suceava–Bălți ar putea începe cel târziu la începutul anului 2027, potrivit Transelectrica. Noua interconexiune va permite extinderea legăturilor energetice dintre Republica Moldova și România.

Pe teritoriul României, linia va avea 93,3 kilometri și va traversa 17 unități administrativ-teritoriale: șase din județul Suceava și 11 din județul Botoșani. Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 133,4 milioane de lei românești, fără TVA.

Transelectrica anunță că proiectul se află într-o etapă avansată de pregătire, iar procedura pentru obținerea autorizației de construire a fost inițiată. Înainte de deschiderea șantierului trebuie continuate procedurile de expropriere și obținute autorizațiile necesare.

„Având în vedere parcurgerea etapelor preliminare și faptul că este inițiat procesul de obținere a Autorizației de Construcție, lucrările pentru construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Suceava–Bălți, pe teritoriul României, ar putea fi demarate cel târziu la începutul anului 2027”, precizează compania.

Contractul a fost semnat pe 11 martie 2025 cu asocierea Electromontaj SA–ELM Electromontaj Cluj SA. Durata de execuție este de 36 de luni, calculată potrivit prevederilor contractuale și etapelor de implementare. În aprilie 2026, proiectul a fost declarat de importanță națională de Guvernul României, care a aprobat amplasamentul și declanșarea exproprierilor.

În Republica Moldova, Moldelectrica a semnat pe 26 iunie 2026 contractul cu firma turcă SA-RA, câștigătoarea licitației internaționale. Acesta acoperă proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei, are o valoare de 17,5 milioane de euro și o durată de implementare de 24 de luni. Conform informațiilor publicate de Ministerul Energiei, segmentul moldovenesc va avea aproximativ 45 de kilometri și va traversa 12 localități.

Investiția din Republica Moldova include și lucrări la stația electrică Bălți. Întregul proiect de interconectare, faza a doua, este estimat la 77 de milioane de euro. Finanțarea cuprinde un grant de 15,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene și două împrumuturi, de câte 30,8 milioane de euro, oferite de BERD și Banca Europeană de Investiții. Lucrările sunt prevăzute pentru anul 2027.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.