Liniștea lui Spînu dinaintea furtunii: În luna mai tarifele la energia electrică rămân neschimbate

După ce ieri, 11 mai, Agenția Proprietății Publice a difuzat un comunicat de presă în care anunța că va achiziționa 30% din necesarul energie electrică de la compania de stat ucraineană Ukrhidroenergo. Însă fără a specifica care este prețul de achiziție. Autoritățile au invocat secretul comercial.

Astăzi, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-o postare pe canalul său de Telegram susține că prețul mediu de achiziție a curentului electric este 66,7% USD pentru MWh.

Moldova trebuie să își diversifice sursele de aprovizionare cu resurse energetice. Din păcate, perioada prin care trecem, face ca acest proces să fie complicat și plin de incertitudine. Ieri, Energocom a anunța despre semnarea unui contract pentru livrarea a 30% din consumul de energie electrică de la o companie din Ucraina. Pentru luna mai, 70% din electricitate va fi produsă de MGRES, iar 30% de Ukrhidroenergo (Ucraina). Tariful în facturi pentru luna mai rămâne neschimbat. În continuare, purtăm discuții pentru a identifica cel mai bun preț al electricității pentru lunile următoare”, susține Spînu.

La sfârșitul lunii aprilie, Energocom, în baza negocierilor directe, a semnat un contract de achiziție cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), la prețul de 59,5 dolari/ MWh. MGRES și-a asumat să asigure 70% din necesarul de energie electrică pentru luna mai.

Conform Comisiei Situații Excepționale, Energocom încheie contracte de achiziție cu producătorii, după care – cu furnizori și distribuitori. Datele preliminare arată că la prețul mediu de achiziție al energiei electrice tarifele actuale pentru consumatorul final nu va crește. Totodată, ANRE urmează să analizeze prețul mediu de achiziție pentru a determina dacă va fi nevoie de o ajustare a tarifului.

Premise pentru majorarea tarifului la energia electrică

Prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a impus Energocom obligația de serviciu public de procurare a energiei electrice solicitate de furnizorii serviciului universal, furnizorii și de ultimă opțiune, și de operatorii de sistem pentru luna mai 2022. Totodată, Dispoziția citată a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova prevede că pentru luna mai, 2022, Energocom va încheia contracte de achiziție a energiei electrice în baza negocierilor directe.

Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent, dădea asigurări Natalia Gavrilița.

În cazul majorării prețurilor la energia electrică procurată pe piața angro de către furnizorii serviciului universal și sau de ultimă opțiune și operatorii de sistem, care va genera un impact mai mare de 5% asupra veniturilor determinate la aprobarea prețurilor/tarifelor în vigoare. În prezent tariful pentru populație al unui kwh este de 2,17 lei. Or, deja în prezent sunt premise pentru majorarea tarifelor la energia alectrică consumtorilor finali, în condițiile în care leul s-a depreciat la 18,6 lei. ANRE a stanilit un curs de 18 lei. În consecință acest lucru va duce la majorarea tarifelor la energia electrică.

Astfel, deja sunt premize pentru o ajustare cu circa 10% a tarifelor

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.