Lira turcească atinge un minim istoric după ce Erdogan a demis oficiali ai băncii centrale

Lira turcească a atins un minim record după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ordonat o nouă rundă de concedieri la banca centrală a ţării, relatează Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Într-un decret publicat noaptea târziu, la câteva ore după ce s-a întâlnit cu Sahap Kavcioglu, guvernatorul băncii, Erdogan a înlăturat doi viceguvernatori.

Unul dintre ei, Ugur Namik Kucuk, a fost singurul membru al comitetului de politică monetară al băncii, format din şapte membri, care s-a opus reducerii ratei dobânzii care a şocat investitorii internaţionali luna trecută, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune.

Kucuk s-a opus, de asemenea, politicii controversate de vânzare a rezervelor de valută ale băncii, într-o încercare sortită eşecului de a susţine lira. Politica a început la începutul anului 2019 şi a continuat până la sfârşitul anului trecut.

Despre cel de-al doilea viceguvernator demis, Semih Tumen, se spunea că ar putea să-i succeadă lui Kavcioglu.

Erdogan, care a condus Turcia timp de aproape două decenii, a obţinut un control fără precedent asupra băncii centrale în ultimii ani. Preşedintele, un adversar al ratelor ridicate ale dobânzilor, a intrat în conflict cu mai mulţi guvernatori în timp ce a încercat să acorde prioritate creşterii economic cu orice preţ – inclusiv al inflaţiei în creştere. El l-a demis pe şefi ai băncii centrale de trei ori de la jumătatea anului 2019, precum şi o serie de alţi oficiali.

Abdullah Yavas, un membru de lungă durată al comitetului de politică monetară, care s-a confruntat cu critici în presa turcă pentru că locuia în SUA, a fost, de asemenea, demis de Erdogan miercuri seara.

În tranzacţiile de peste noapte, lira, deja sub presiune din cauza dolarului american puternic şi a îngrijorărilor investitorilor cu privire la politica economică şi externă a Turciei, a scăzut cu 1%, la 9,19 lire pentru un dolar. Moneda a suferit câţiva ani de cădere, pierzând 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018.

Mulţi investitori străini şi-au retras deja banii din Turcia ca răspuns la ceea ce ei consideră a fi o politică neconvenţională şi imprevizibilă. Investitorii străini deţineau doar 6 miliarde de dolari în obligaţiuni guvernamentale la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din 2021, potrivit datelor băncii centrale, comparativ cu 61,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013.

#guvernatori #demisie #lira turceasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.