Un milionar discret din Republica Moldova a cumpărat o companie din Serbia

15 Oct. 2021, 04:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
15 Oct. 2021, 04:21 // Bani și Afaceri //  bani.md

Holdingul Balkan Commodities International din Belgrad, companie înfiinţată în 2021 şi prezentă în România prin intermediul companiei Global Grain International, care deţine fabrica de uei Ultex de la Ţăndărei (Ialomiţa), şi al companiei Heliosagri International, care are ca obiect de activitate  închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, preia mai multe companii din Serbia.

„Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Balkan Commodities International preia Granexport, Luka-Bačka Palanka, Žito-Bačka, precum şi unele silozuri şi activitatea de comercializare de oleaginoase operate în prezent de Agroglobe Novi Sad, Granexport, Lucka-BP şi Žito-Bačka”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei. Nu a fost menţionată valoarea tranzacţiei, scrie Ziarul Financiar.

Granexport funcţionează sub egida MK Group, al cărui CEO este Miodrag Kostic, şi este o companie specializată în export şi import de cereale, care a fost înfiinţată la 1952, iar din 1999 este orientată spre comerţ, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Aceasta deţine la Pancevo un siloz cu o capacitate de 50.000 de tone, care reprezintă astăzi cea mai mare capacitate de încărcare-descărcare a cerealelor de pe Dunăre, potrivit aceleaşi surse. De asemenea, are şi o fabrică de prelucrare a porumbului cu capacitatea de 40.000 de tone. Compania Zito-Bačka este, totodată, parte a MK Group, şi realizează produse de morărit.

Luka-BačPalanka este o companie parte a Victoria Group, unul din cele mai importante grupuri din domeniul agroindustriei şi unul dintre cei mai mari procesatori, exportatori şi investitori din Serbia şi din regiune. Luka-BačPalanka operează un port situat în Serbia, pe fluviul Dunărea, care furnizează servicii portuare şi de servicii de transport, dar are şi activităţii de ambalare a îngrăşămintelor vrac.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Agrofloris Nord este o companie din grupul holdingului Trans-Oil, deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv de ZF. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment de ZF. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

„În urma a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această tranzacţie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, au mai spus reprezentanţii Consiliului Concurenței.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!