Locuitorii din Chișinău, digitalizați până în dinți! Au mai multe telefoane mobile decât apă și canalizare

În pofida progreselor semnificative în infrastructură, un număr semnificativ de locuitori din Chișinău s-au confruntat anul trecut cu dificultăți în accesul la facilități de bază precum apă caldă, canalizare și dușuri, conform unui raport recent al Biroului Național de Statistică. Situația arată că, în timp ce majoritatea gospodăriilor au acces la tehnologii avansate, facilitățile esențiale sunt încă o problemă pentru un procent semnificativ din populație.

Potrivit raportului, cifrele privind facilitățile de bază sunt următoarele:

Curent electric: 100%

Alimentare cu apă: 97,8%

Apa caldă: 96,1%

Instalații sanitare: 96,4%

Canalizare: 98,8%

Cadă sau duș: 96,4%

Chiar dacă majoritatea chișinăuienilor beneficiază de curent electric și instalații sanitare, aproape 4% dintre locuitori nu au acces la apă caldă, iar 1,2% nu au acces la dușuri sau băi. Discrepanțele sunt evidente în comparație cu proprietatea de dispozitive electronice și alte bunuri.

Privind electrocasnicele, gadgeturile și transportul, statistica arată:

Telefoane mobile: 199 de dispozitive la 100 de familii

Televizoare: 120 la 100 de familii

Calculatoare: 95 la 100 de familii

Frigidere și congelatoare: 104 la 100 de familii

Cuptoare cu microunde: 65 la 100 de familii

Mașini de spălat: 97 la 100 de familii

Aspiratoare: 94 la 100 de familii

Mașini: 48 la 100 de familii

Biciclete (pentru adulți): 16 la 100 de familii

Conform BNS, fiecare a doua familie din Chișinău deține o mașină, iar peste 40% nu beneficiază de un telefon de acasă. Autoritățile locale au subliniat necesitatea unei atenții sporite pentru a îmbunătăți infrastructura esențială și pentru a reduce discrepanțele în accesul la facilități de bază pentru toți locuitorii Chișinăului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#servicii #apa #Chisinau #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.