Situație revoltătoare la Calea Ferată! Gaura financiară se adâncește, iar restanțele la salarii cresc

O situație financiară dificilă afectează Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), conform declarației făcute de directorul Oleg Tofilat. Într-o declarație publică, acesta a explicat că întreprinderea se confruntă cu restanțe salariale, iar angajații nu și-au primit lefurile din cauza problemelor financiare.

Potrivit directorului CFM, situația financiară dificilă este rezultatul unei reduceri semnificative a încasărilor în bugetul întreprinderii. Oleg Tofilat a subliniat că entitatea funcționează cu banii pe care îi câștigă și că incertitudinea din sistemul feroviar, generată de războiul din Ucraina, a condus la o scădere a veniturilor CFM.

Directorul a adăugat că majoritatea locomotivelor și vagoanelor din dotare au termenele de exploatare depășite, iar reabilitarea infrastructurii feroviare și a echipamentului rulant este crucială. Cu toate acestea, achiziționarea de locomotive și vagoane noi în perioada de război este extrem de costisitoare, întrucât angajamentele financiare internaționale prevăd asigurarea acestora, iar transportul feroviar implică traversarea unei zone de război.

În ciuda dificultăților actuale, Oleg Tofilat, citat de radiomoldova, a exprimat optimismul că situația se va îmbunătăți odată cu stabilizarea sistemului feroviar. Totodată, a menționat că, în ultimul an, CFM a dublat salariile, însă presiunea pe bugetul întreprinderii a crescut semnificativ.

Recent, Guvernul Republicii Moldova a aprobat ratificarea unui acord de împrumut în valoare de 23 de milioane de euro între Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Republica Moldova. Acești bani vor fi folosiți pentru reabilitarea coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, având o lungime de 446 de kilometri.

Această dezvăluire a problemelor financiare ale Căii Ferate din Moldova subliniază vulnerabilitățile și provocările cu care se confruntă sistemul feroviar în contextul războiului din Ucraina și subliniază importanța investițiilor în infrastructura feroviară pentru asigurarea unei funcționări eficiente și durabile a acestui sector vital pentru economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.