Lovitură amețitoare pentru Putin, bumerangul se întoarce contra lui: Energia Rusiei se prăbușește și golește visteria

28 Oct. 2022, 04:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2022, 04:22 // Actual //  bani.md

Dacă Vladimir Putin a folosit ”arma energetică” împotriva Occidentului pentru a aduce recesiunea în țările europene și a dezbina unitatea acestora în susținerea Ucrainei în războiul contra Rusiei, iată că bumerangul se întoarce contra președintelui rus.

Astfel, raportul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) publicat joi, 27 octombrie 2022, arată că ”puterea petrolieră a Rusiei nu se va mai întoarce niciodată”, iar veniturile Moscovei din petrol și gaze naturale vor scădea de la 75 de miliarde de dolari în 2021 la mai puțin de 30 de miliarde de dolari în 2030.

Și, pe măsură ce Europa trece rapid la aprovizionarea din Statele Unite și Orientul Mijlociu, venitul global Rusiei se va micșora în mod constant. Aceasta este o schimbare și o lovitură amețitoare pentru Putin, a cărui țară a furnizat până anul trecut 20% din combustibilii fosili din lume, potrivit Yahoo.
Chiar dacă rachetele rusești lovesc Ucraina, distrugând aproximativ o treime din rețeaua electrică a Ucrainei și lăsând orașele și orașele sale în ruine, președintele Vladimir Putin a pierdut deja războiul într-un aspect crucial: puterea uriașă a Rusiei în aprovizionarea cu energie globală – pe care și-a acumulat-o în decenii — se micșorează drastic, probabil pentru totdeauna. Aceasta este evaluarea Agenției Internaționale pentru Energie, cu sediul la Paris.

”Ruptura a venit cu o viteză pe care puțini și-au imaginat-o posibilă”, anunță organizația IEA în raportul său de 524 de pagini, care prezintă trei scenarii diferite pentru deceniile următoare, în funcție de angajamentele țărilor majore privind proiectele de energie verde.

Exporturile de combustibili fosili din Rusia nu vor reveni niciodată în niciunul dintre scenarii, la nivelurile observate în 2021, conform Trade Winds. În schimb, veniturile Rusiei din petrol și gaze vor scădea cu mai mult de jumătate, de la 75 de miliarde de dolari anul trecut la mai puțin de 30 de miliarde de dolari în 2030.

Criza a adus o îngrijorare profundă în rândul milioanelor de persoane, ale căror facturi la energie au crescut vertiginos în ultimul an.
Chiar și așa, supergianții petrolieri au câștigat o valoare extraordinară de 2 trilioane de dolari, potrivit raportului IEA.

Cele cinci companii petroliere mari — ExxonMobil, TotalEnergies, BP, Shell și Chevron — vor avea probabil un profit de 50,7 miliarde de dolari în al treilea trimestru din 2022.

Rusia și-a folosit „arma petrolieră” înainte și este posibil ca Europa de Vest, în special, să găsească alternative permanente. Și a existat o mișcare lentă, dar inexorabilă către surse de energie non-petroliere.

Cota Rusiei de gaze naturale comercializate la nivel internațional s-ar putea înjumătăți până la 15% până în 2030, deoarece țara se luptă să mențină volumele de export, în ciuda creșterii furnizării de gaze prin conducte către China, a anunțat IEA.

În plus, exporturile nete de petrol ale Rusiei vor scădea cu un sfert până în 2030, după ce a pierdut Europa ca cel mai mare client al său, declanșând o criză în securitatea energetică și împingând națiunile spre atingerea țintelor de energie din surse regenerabile. Rusia nu va reveni niciodată la nivelurile din 2021 ale exporturilor de petrol după o ruptură a comerțului cu energie declanșată de invazia sa în Ucraina.

Rusia a exportat 2,6 milioane de barili pe zi către UE în septembrie 2022, dintre care majoritatea se vor termina când vor începe interdicțiile, pe 5 decembrie pentru importurile de petrol pe mare din Rusia spre UE și pe 5 februarie 2023, pentru produsele rafinate din petrol provenite din Rusia.

15 Oct. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Oct. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.