Lovitură dată de Dacia. Modelul care a rupt gura târgului

Dacia, preluată de Grupul Renault, a atins o performanță istorică. Dacia Sandero a fost cel mai bine vândut model în Europa în luna februarie. Astfel, modelul mărcii repetă performanța obținută și pe parcursului anului 2023.

Dacia, preluată de Grupul Renault, a atins o performanță istorică. Conform datelor, Dacia a vândut 17.677 de exemplare Sandero. În creștere cu 40,5% față de perioada similară a anului trecut. În cele două luni ale anului, hatchbackul a fost comercializat în 38.206 unități (+30%). Dacia a atins o bornă semnificativă, anunțând că între anii 2004 și 2023 a comercializat un total de 8 milioane de autovehicule.

Dacia atinge o performanță istorică

Compania românească a fost fondată în 1968 sub numele de UAP. Prescurtarea pentru Uzina de Autoturisme Pitești. Inițialele acestei denumiri au fost reflectate în primul logo al companiei.

În anul 1980, numele „Dacia” a fost adoptat oficial, odată cu introducerea unui nou logo ce prezenta inscripția Dacia pe un fundal negru. Un omagiu adus direct poporului antic al Daciei.

Grupul Renault a preluat Dacia în 1999, și în 2003 a fost introdus al treilea logo al companiei. Numele Dacia era afișat pe un fundal albastru. Acest logo a devenit cunoscut în întreaga lume datorită lansării modelului Logan în 2004.

Ulterior, în 2008, odată cu debutul lui Sandero, brandul a dezvăluit un nou logo. În acest nou design, fundalul albastru a fost înlocuit cu o nuanță de gri deschis, iar o parte din forma scutului a fost decupată în mijloc.

Dacia, o poveste de succes sub bagheta Renault

În 2021, Dacia a introdus noul său logo, denumit Dacia Link, care poate fi văzut pe toate modelele sale în prezent. De la debutul Daciei Logan în 2004, care a marcat un moment crucial pentru producătorul român.

Modelele Dacia au fost comercializate în 44 de țări din regiunea Mediteraneeană. Franța este cea mai importantă piață pentru Dacia, urmată de Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia etc. România se află și ea în top 5.

Dacia a fost liderul pieței de retail din Europa pentru al doilea an consecutiv.

De asemenea, compania se află pe primul loc în ceea ce privește piața de retail din Portugalia și Belgia, și ocupă locul al treilea în Franța. De la 2017 și până în prezent, Dacia Sandero a fost cea mai vândută mașină pe piața de retail din Europa.

Portofoliul Dacia cuprinde o varietate de modele de mare succes: Spring, Sandero, Sandero Stepway, Duster, Jogger și Logan. Toate aceste modele au contribuit la atingerea pragului de 8 milioane de mașini vândute în ultimii 19 ani.

Cel mai popular model a fost, cu mult în față, Sandero Stepway, care a înregistrat 2.78 milioane de exemplare vândute. Următorul în top este Duster, cu 2.26 milioane de unități vândute, urmat de Logan, care a înregistrat 1.97 milioane de exemplare vândute.

Dacia a vândut în 2022 un număr de 573.800 de vehicule, cu 6,8% mai mult față de anul precedent. Marca românească a depășit pragul simbolic de 8 milioane de automobile vândute de la lansarea modelului Logan, în 2004.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #mașini #Dacia #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.