Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor este ineficientă

Lupta împotriva operatorilor de jocuri de noroc online ilegali prin simpla blocare a site-urilor acestora este ineficientă. Și asta pentru că, zilnic, apar sute de pagini oglindă ale acestora. Prin urmare, 20 de țări din UE, precum și Marea Britanie dispun de mecanisme de blocare a tranzacțiilor în conturile unor astfel de operatori.

De exemplu, în Italia, instituțiile de plată pot primi amenzi de la 300 000 de euro la 1,3 milioane de euro pentru tranzacții în conturile operatorilor de jocuri de noroc ilegale. O serie de țări au prevăzut, de asemenea, un mecanism de retragere a licențelor operatorilor de plăți pentru acțiuni de acest gen.

În Republica Moldova nu există un astfel de mecanism și nici nu se prevede introducerea acestuia. De exemplu, Ministerul Finanțelor precizează că Agenția Servicii Publice identifică site-urile ilegale de jocuri de noroc și solicită autorităților competente să le blocheze, la fel ca și tranzacțiile de plată pe acestea. La rândul său, Agenția Servicii Publice afirmă că în fiecare caz de acest gen contactează Banca Națională. Banca Națională a Moldovei afirmă, însă, că potrivit legii, NU este obligată să blocheze astfel de operațiuni de plată. Iar furnizorii de servicii de plată, prin lege, NU verifică legalitatea operațiunilor de plată.

Mai mult, în 2023 va intra în vigoare o normă legislativă, care de fapt legalizează tranzacțiile în conturile operatorilor nelicențiați. Astfel, prestarea serviciilor de plată în favoarea persoanelor care activează pe teritoriul Republicii Moldova fără autorizația corespunzătoare a autorităților competente sau interzise prin lege nu va constitui o infracțiune.

„Legal Business Monitor” atrage atenția asupra faptului că astfel de acțiuni sunt contrare practicilor din țările UE. Acest lucru ar putea favoriza și mai mult activitățile nepedepsite ale operatorilor de jocuri de noroc ilegale, dintre care mulți sunt companii offshore rusești. Astfel, există riscul reducerii veniturilor bugetare provenite din activitatea companiei de stat Loteria Națională a Moldovei. Există condiții favorabile pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, care au fost menționate în raportul Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului la începutul anului 2022. În plus, se remarcă și riscurile la adresa securității statului, deoarece activitatea necontrolată și neîngrădită a operatorilor offshore oferă acces la datele personale ale jucătorilor moldoveni.

Descarcă analiza completă

#blocare #site-uri #jocuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.