Măcel financiar: peste 2,5 miliarde de dolari, lichidate pe Bitcoin după panica din piețele globale

03 Feb. 2026, 14:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
03 Feb. 2026, 14:54 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Investitorii în Bitcoin au lichidat 2,56 miliarde de dolari în ultimele zile, potrivit furnizorului de date CoinGlass, pe fondul prăbușirii criptomonedelor în urma vânzării masive a altor active de risc, inclusiv acțiuni și metale prețioase, potrivit Reuters.

Lichidările atât pe pozițiile short (scădere), cât și pe cele long (de creștere) de Bitcoin sunt mult sub nivelul record de 19 miliarde de dolari în lichidări cripto pe care piața l-a experimentat după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat noi tarife vamale pentru China.

Chiar și așa, analiștii spun că noua serie de lichidări demonstrează cât de sensibilă a devenit piața criptomonedelor la sentimentul de evitare a riscului.

Deși bitcoinul este cunoscut pentru volatilitatea sa, criptomonedele au fost afectate de noi îngrijorări legate de comerțul cu IA și de vânzarea masivă de metale prețioase declanșată de anunțul lui Trump că îl alege pe Kevin Warsh ca candidat la funcția de președinte al Fed.

„Ceea ce am văzut în ultimele luni este probabil faptul că oamenii fac un pas înapoi în timp ce trebuie să-și reevalueze cadrele de risc și modul în care operează pe această piață”, a spus Adam McCarthy, analist de cercetare senior la furnizorul de date de piață digitală Kaiko.

Bitcoin a scăzut până la 104 782,88 dolari în perioada 10-11 octombrie, după ce cu doar câteva zile înainte stabilise un nou record de peste 126 000 de dolari.

Nu a reușit încă să recâștige acele maxime și s-a tranzacționat ultima dată la aproximativ 78 396 dolari, după ce a scăzut cu peste 6% sâmbătă. Lichiditatea redusă din weekend a exacerbat și mai mult mișcările descendente din weekend, au afirmat analiștii Bitfinex într-un raport de cercetare publicat luni.

„Cel mai mare risc pentru prețurile la aceste niveluri a fost reprezentat de forțe externe — fie că este vorba de o creștere bruscă a șomajului sau de deteriorarea comerțului cu AI”, a declarat Jim Ferraioli, director de cercetare și strategie în domeniul criptomonedelor la Centrul Schwab pentru Cercetare Financiară al Charles Schwab.

Piețele s-au confruntat săptămâna trecută cu o serie de știri care au afectat puternic sentimentul investitorilor, inclusiv rezultatele dezamăgitoare ale Microsoft, care au stârnit îngrijorări cu privire la cheltuielile în domeniul AI. Miercuri, Microsoft a raportat o creștere a veniturilor din activitatea sa de cloud computing Azure care a fost doar ușor peste așteptări, ceea ce a dus la o scădere de 10% a acțiunilor în ziua următoare.

Piețele se așteaptă, de asemenea, ca Warsh să conducă o schimbare către reducerea ratelor dobânzilor, alături de o politică mai strictă în ceea ce privește bilanțul, care este considerată a fi mai agresivă.

Anunțul respectiv a declanșat vineri o vânzare masivă a aurului și argintului, argintul înregistrând cea mai proastă zi din istorie, iar aurul cea mai abruptă scădere zilnică din 1983.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 14:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, evită să intre într-o dispută directă cu directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în privința administrării restaurantelor și cafenelelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. După ce șeful APP, Ion Dodon a declarat, ieri în cadrul emisiuni În context de la Moldova 1, că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea chiflelor, ci de infrastructura aeroportuară, Bolea susține că principala condiție este ca activitățile gestionate de stat să fie profitabile.

Întrebat dacă statul ar trebui să continue comercializarea produselor alimentare la aeroport sau să lase această activitate în seama sectorului privat, ministrul a evitat să se pronunțe tranșant asupra oportunității implicării statului în alimentația publică.

„Din păcate, nu l-am ascultat pe domnul Dodon ca să vin cu un răspuns la poziția dânsului, dar ceea ce știu sigur este că orice ar face statul, trebuie să facă profit și să aibă grijă de bani. Asta este prioritatea numărul unu atunci când administrează investițiile statului”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că o eventuală schimbare a modului de administrare a restaurantelor și cafenelelor ține de competența Agenției Proprietății Publice și a conducerii aeroportului.

„Dacă ei vor lua o decizie împreună cu conducerea aeroportului, decizia le aparține și ei o vor implementa”, a afirmat Bolea, subliniind că Ministerul Infrastructurii nu este responsabil de administrarea economico-financiară a întreprinderilor.

Declarația vine după ce directorul APP, Ion Dodon, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii strategice a aeroportului, precum pista și peroanele, și să lase activitățile comerciale în seama mediului privat.

„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Dodon.

Poziția șefului APP contrastează cu cea exprimată de Vladimir Bolea în martie 2025, când ministrul apăra decizia de preluare a administrării restaurantelor și cafenelelor de către Aeroportul Internațional Chișinău.

La 3 martie 2025, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Bolea declara că administrarea directă a unităților de alimentație publică era o decizie corectă, deoarece aeroportul avea nevoie de venituri suplimentare pentru investiții în infrastructură.

„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, afirma atunci ministrul.

La acel moment, Bolea anunța că cele patru puncte de alimentație publică gestionate direct de aeroport încasaseră aproximativ 300.000 de lei în primele două zile de activitate. Pornind de la aceste rezultate, ministrul estima vânzări de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual.

Cifrele reprezentau însă o proiecție bazată pe încasările din primele două zile, nu un profit confirmat al întreprinderii.

Restaurantele și cafenelele au trecut în administrarea directă a aeroportului la 1 martie 2025, după ce conducerea întreprinderii a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică.

La acea vreme, compania Aerofood critica decizia autorităților și susținea că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro pentru continuarea activității.

În prima săptămână de administrare directă, aeroportul anunța vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei, prezentând rezultatul drept un argument în favoarea noii formule de gestionare.