Imperiul parfumerului milionar miroase a probleme! Au fost depistate substanțe interzise

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chirtoca #milionar #parfumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile petroliere din Rusia s-ar putea confrunta, în lunile următoare, cu necesitatea reducerii a producției, pe fondul intensificării presiunilor din partea Statelor Unite și a Europei, care limitează exporturile de țiței rusesc și contribuie la supraîncărcarea stocurilor. Evoluția ar putea afecta serios veniturile Kremlinului, scrie REUTERS.

Deși sancțiunile occidentale și reducerea achizițiilor europene au fost masive în ultimii ani, exporturile de petrol ale Rusiei au rămas relativ stabile. Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din livrările maritime către China, India și Turcia, utilizând inclusiv așa-numita „flotă din umbră”, petroliere vechi și neasigurate, și oferind reduceri consistente pentru a atrage cumpărători.

În prezent însă, această stabilitate începe să se erodeze. În ultimele luni, volumele de export au scăzut după ce președintele american Donald Trump a înăsprit sancțiunile și a introdus taxe pentru importurile de produse petroliere indiene obținute din țiței rusesc. În paralel, Uniunea Europeană a interzis importul de combustibili produși din petrol rusesc, ceea ce a redus suplimentar cererea.

Potrivit companiei de analiză Kpler, exporturile maritime ale Rusiei au coborât în ianuarie la 3,4 milioane de barili pe zi, față de 3,8 milioane în decembrie. Pentru februarie este anticipată o scădere până la circa 2,8 milioane de barili pe zi. În același timp, volumele de petrol rusesc aflate pe nave au atins un nivel record de aproximativ 150 de milioane de barili, iar multe petroliere și-au redus viteza, semnal tipic al slăbirii cererii.

Situația ar putea deveni și mai dificilă dacă va fi adoptată propunerea Comisiei Europene privind interzicerea totală a activităților care sprijină exportul maritim de petrol rusesc, măsură ce ar depăși cadrul sancțiunilor actuale.

Presiunea asupra Moscovei ar putea crește și din partea Indiei, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare. New Delhi analizează limitarea achizițiilor în cadrul negocierilor comerciale cu SUA, deși autoritățile indiene nu au confirmat oficial un astfel de angajament.

Datele Kpler arată că India a importat anul trecut circa 1,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc, aproximativ jumătate din exporturile maritime ale Moscovei. În ianuarie, volumul a scăzut la 1,1 milioane barili pe zi, iar după o posibilă ușoară revenire în februarie, analiștii anticipează un declin semnificativ din martie.

Potrivit Reuters, trei dintre cele mai mari rafinării din India, Indian Oil, Bharat Petroleum și Reliance Industries, au oprit deja achizițiile de țiței rusesc. Totuși, este puțin probabil ca importurile indiene să înceteze complet. Rafinăria Nayara Energy, parțial deținută de Rosneft, ar urma să continue cumpărările, deși unitatea va intra în mentenanță timp de o lună începând din aprilie.

O parte din volumele eliberate ar putea fi absorbite de rafinăriile independente din China, însă capacitatea acestora este limitată. Anul trecut, Rusia furniza deja circa o cincime din importurile totale de petrol ale Chinei, iar Beijingul evită, de regulă, dependența excesivă de un singur furnizor.