Massimo Andolina: Investițiile PMI în economie - cea mai bună modalitate de a demonstra angajamentul față de o țară

În 2023, Philip Morris International a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Ucraina și 3 milioane de dolari pentru relocarea producerii de tutun a PMI la Chișinău. În urma acestui anunț, compania de lansat o nouă unitate de producere în regiunea Lvov și a început producerea de țigarete la fabrica moldovenească „Tutun-CTC”. Președintele regiunii europene a Philip Morris International, Massimo Andolina, a declarat pentru „InfoMarket” că decizia de a investi într-un stat sau regiune aflată în război nu a fost una simplă, însă a fost crucial pentru companie să acționeze în vederea redresării situației economice a Ucrainei și Moldovei, scrie infotag.md.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International susține că, odată cu suspendarea activității fabricii din Harkov, Ucraina, care aproviziona cu produse de tutun piața moldovenească, compania urma să ia decizia unde să fabrice produsele pentru piața Republicii Moldova.

„Într-o companie internațională ca a noastră existau mai multe surse alternative, ne-am convins rapid că relocarea producției în Moldova și extinderea prezenței noastre în țară era o decizie corectă. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a ne demonstra angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru economia națională pe termen lung. Suntem încrezători că mai multe companii ne vor urma exemplul și vor fi inspirate de hotărârea și angajamentul nostru ferm față de Ucraina și Moldova”, a subliniat Massimo Andolina.

Acesta a menționat că, pentru Philip Morris International, ca și pentru orice altă companie care investește pe o piață, este important ca autoritățile să creeze un mediu de afaceri previzibil și un cadru normativ aliniat la bunele practici UE.

„Dacă ne uităm la industria tutunului în Uniunea Europeană, atât taxarea, cât și reglementarea produselor constituie două componente legislative majore ale cadrului de control al tutunului. Ambele au prevederi diferite în ceea ce privește țigările și produsele fără fum. În stabilirea cadrelor legislative, Moldova are astăzi oportunitatea de a beneficia de experiența europeană, unde marea majoritate a țărilor au adoptat alternativele fără fum (țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului) ca fiind un instrument puternic de reducere a incidenței fumatului și au recunoscut diferența acestora față de țigări atât prin reglementare, cât și prin taxare diferențiată”, a adăugat Președintele Regiunii Europene a PMI.

Conform analizelor, în UE, diferența dintre accizele pentru produsele fără fum și țigări este, în medie, de peste 60%. Acesta este un nivel de diferențiere care le permite fumătorilor adulți să înțeleagă clar că nu toate produsele sunt la fel și că statul recunoaște că taxarea trebuie să se bazeze pe nivelul de risc al produsului.

„Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corespunzător pentru aceste produse, ca să transmită un mesaj clar cetățenilor că ele sunt diferite de țigări.

Aceasta este singura modalitate de a încuraja obiceiuri mai bune și de a-i determina pe oameni să renunțe la țigări cât mai curând posibil, pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții lor, a sănătății publice și a societății în general”, a mai spus Massimo Andolina.

Președintele Regiunii Europene a PMI a adăugat că un cadrul normativ cu abordări moderne, bazate pe dovezi, este important atât pentru stimularea investițiilor, cât și a inovațiilor. Iar având un dialog transparent cu toate părțile interesate, lucrurile pot evolua rapid în Republica Moldova.

#Massimo Andolina #PMI #Investiții #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.