Massimo Andolina: Investițiile PMI în economie – cea mai bună modalitate de a demonstra angajamentul față de o țară

17 Iun. 2024, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2024, 11:44 // Actual //  bani.md

În 2023, Philip Morris International a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Ucraina și 3 milioane de dolari pentru relocarea producerii de tutun a PMI la Chișinău. În urma acestui anunț, compania de lansat o nouă unitate de producere în regiunea Lvov și a început producerea de țigarete la fabrica moldovenească „Tutun-CTC”. Președintele regiunii europene a Philip Morris International, Massimo Andolina, a declarat pentru „InfoMarket” că decizia de a investi într-un stat sau regiune aflată în război nu a fost una simplă, însă a fost crucial pentru companie să acționeze în vederea redresării situației economice a Ucrainei și Moldovei, scrie infotag.md.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International susține că, odată cu suspendarea activității fabricii din Harkov, Ucraina, care aproviziona cu produse de tutun piața moldovenească, compania urma să ia decizia unde să fabrice produsele pentru piața Republicii Moldova. 

„Într-o companie internațională ca a noastră existau mai multe surse alternative, ne-am convins rapid că relocarea producției în Moldova și extinderea prezenței noastre în țară era o decizie corectă. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a ne demonstra angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru economia națională pe termen lung. Suntem încrezători că mai multe companii ne vor urma exemplul și vor fi inspirate de hotărârea și angajamentul nostru ferm față de Ucraina și Moldova”, a subliniat Massimo Andolina. 

Acesta a menționat că, pentru Philip Morris International, ca și pentru orice altă companie care investește pe o piață, este important ca autoritățile să creeze un mediu de afaceri previzibil și un cadru normativ aliniat la bunele practici UE. 

„Dacă ne uităm la industria tutunului în Uniunea Europeană, atât taxarea, cât și reglementarea produselor constituie două componente legislative majore ale cadrului de control al tutunului. Ambele au prevederi diferite în ceea ce privește țigările și produsele fără fum. În stabilirea cadrelor legislative, Moldova are astăzi oportunitatea de a beneficia de experiența europeană, unde marea majoritate a țărilor au adoptat alternativele fără fum (țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului) ca fiind un instrument puternic de reducere a incidenței fumatului și au recunoscut diferența acestora față de țigări atât prin reglementare, cât și prin taxare diferențiată”, a adăugat  Președintele Regiunii Europene a PMI. 

Conform analizelor, în UE, diferența dintre accizele pentru produsele fără fum și țigări este, în medie, de peste 60%. Acesta este un nivel de diferențiere care le permite fumătorilor adulți să înțeleagă clar că nu toate produsele sunt la fel și că statul recunoaște că taxarea trebuie să se bazeze pe nivelul de risc al produsului. 

„Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corespunzător pentru aceste produse, ca să transmită un mesaj clar cetățenilor că ele sunt diferite de țigări.

Aceasta este singura modalitate de a încuraja obiceiuri mai bune și de a-i determina pe oameni să renunțe la țigări cât mai curând posibil, pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții lor, a sănătății publice și a societății în general”, a mai spus Massimo Andolina. 

Președintele Regiunii Europene a PMI a adăugat că un cadrul normativ cu abordări moderne, bazate pe dovezi, este important atât pentru stimularea investițiilor, cât și a inovațiilor. Iar având un dialog transparent cu toate părțile interesate, lucrurile pot evolua rapid în Republica Moldova. 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!