Massimo Andolina: Investițiile PMI în economie - cea mai bună modalitate de a demonstra angajamentul față de o țară

În 2023, Philip Morris International a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Ucraina și 3 milioane de dolari pentru relocarea producerii de tutun a PMI la Chișinău. În urma acestui anunț, compania de lansat o nouă unitate de producere în regiunea Lvov și a început producerea de țigarete la fabrica moldovenească „Tutun-CTC”. Președintele regiunii europene a Philip Morris International, Massimo Andolina, a declarat pentru „InfoMarket” că decizia de a investi într-un stat sau regiune aflată în război nu a fost una simplă, însă a fost crucial pentru companie să acționeze în vederea redresării situației economice a Ucrainei și Moldovei, scrie infotag.md.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International susține că, odată cu suspendarea activității fabricii din Harkov, Ucraina, care aproviziona cu produse de tutun piața moldovenească, compania urma să ia decizia unde să fabrice produsele pentru piața Republicii Moldova.

„Într-o companie internațională ca a noastră existau mai multe surse alternative, ne-am convins rapid că relocarea producției în Moldova și extinderea prezenței noastre în țară era o decizie corectă. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a ne demonstra angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru economia națională pe termen lung. Suntem încrezători că mai multe companii ne vor urma exemplul și vor fi inspirate de hotărârea și angajamentul nostru ferm față de Ucraina și Moldova”, a subliniat Massimo Andolina.

Acesta a menționat că, pentru Philip Morris International, ca și pentru orice altă companie care investește pe o piață, este important ca autoritățile să creeze un mediu de afaceri previzibil și un cadru normativ aliniat la bunele practici UE.

„Dacă ne uităm la industria tutunului în Uniunea Europeană, atât taxarea, cât și reglementarea produselor constituie două componente legislative majore ale cadrului de control al tutunului. Ambele au prevederi diferite în ceea ce privește țigările și produsele fără fum. În stabilirea cadrelor legislative, Moldova are astăzi oportunitatea de a beneficia de experiența europeană, unde marea majoritate a țărilor au adoptat alternativele fără fum (țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului) ca fiind un instrument puternic de reducere a incidenței fumatului și au recunoscut diferența acestora față de țigări atât prin reglementare, cât și prin taxare diferențiată”, a adăugat Președintele Regiunii Europene a PMI.

Conform analizelor, în UE, diferența dintre accizele pentru produsele fără fum și țigări este, în medie, de peste 60%. Acesta este un nivel de diferențiere care le permite fumătorilor adulți să înțeleagă clar că nu toate produsele sunt la fel și că statul recunoaște că taxarea trebuie să se bazeze pe nivelul de risc al produsului.

„Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corespunzător pentru aceste produse, ca să transmită un mesaj clar cetățenilor că ele sunt diferite de țigări.

Aceasta este singura modalitate de a încuraja obiceiuri mai bune și de a-i determina pe oameni să renunțe la țigări cât mai curând posibil, pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții lor, a sănătății publice și a societății în general”, a mai spus Massimo Andolina.

Președintele Regiunii Europene a PMI a adăugat că un cadrul normativ cu abordări moderne, bazate pe dovezi, este important atât pentru stimularea investițiilor, cât și a inovațiilor. Iar având un dialog transparent cu toate părțile interesate, lucrurile pot evolua rapid în Republica Moldova.

#Massimo Andolina #PMI #Investiții #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.