Mii de ani de istorie, într-un singur loc – Muzeul Național de Istorie a Moldovei

03 Sept. 2026, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Sept. 2026, 08:38 // Actual //  Grîu Tatiana

În centrul Chișinăului, într-o clădire istorică care a găzduit cândva gimnaziul de băieți al orașului, se află unul dintre cele mai importante spații dedicate trecutului acestui teritoriu: Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Instituția a fost formată la 21 decembrie 1983 și a devenit, în timp, unul dintre principalele centre de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului istoric național.

Patrimoniul muzeului s-a constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și din colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului Natal. Ulterior, colecțiile au fost completate prin cercetări arheologice, donații, achiziții și transferuri de patrimoniu provenite de la mai multe muzee republicane desființate.

Un moment important în evoluția muzeului a avut loc în anul 1991, când a fost deschisă prima expoziție permanentă de istorie – „Pagini de istorie multimilenară”. Organizată inițial în trei săli de la etaj, pe o suprafață de aproximativ 930 de metri pătrați, expoziția includea circa 900 de piese și prezenta evoluția spațiului dintre Nistru și Prut din cele mai vechi timpuri până în anul 1940. În 1997, expoziția a fost refăcută și extinsă pe întregul etaj al clădirii, ajungând la șase săli și aproximativ 1.400 de metri pătrați de spațiu expozițional. Parcursul istoric prezentat începe în paleolitic și ajunge până la începutul anilor 90.

În 2014, la demisolul muzeului a fost deschisă și expoziția „Comorile trecutului”, care reunește cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și păstrate în patrimoniul instituției.

Vernisată recent, expoziția „Memoria războiului.1939-1945” reunește circa 280 de piese muzeale: fotografii, documente, uniforme militare, arme, obiecte personale ale participanților la război, scrisori de pe front, trofee de război, distincții, afișe de epocă, precum și diorama operațiunii Iași-Chișinău, ce reconstituie aspecte dramatice din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.

În prezent, Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține peste 350.000 de piese de patrimoniu. Colecțiile includ artefacte arheologice, documente istorice, fotografii, monede, carte veche, obiecte tehnice, textile, arme și armuri sau lucrări de artă. Printre cele mai consistente se numără colecția de arheologie, cu peste 47 de mii de piese provenite din săpături și descoperiri arheologice, colecția de fotografii – aproape 49 de mii de imagini care documentează viața socială și culturală a regiunii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prezent, dar și colecția numismatică, care reunește peste 61 de mii de monede antice, medievale și moderne.

O componentă importantă a activității muzeului este restaurarea patrimoniului. Secția de conservare-restaurare funcționează din 1994 și include laboratoare specializate pentru cărți vechi, icoane, metale, ceramică, textile și mobilier. În fiecare an, aproximativ 150 de obiecte muzeale aflate în stare degradată sunt readuse la viață.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei poate fi vizitat în Chișinău, pe strada 31 August 1989, nr. 121A. Programul de vizitare este între orele 10:00 și 17:00 în sezonul de iarnă și până la ora 18:00 în sezonul de vară. Luni este zi fără program.

În fața clădirii se află statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus – unul dintre reperele cunoscute ale acestui loc unde istoria Moldovei poate fi descoperită pas cu pas.

19 Oct. 2026, 13:35
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 13:35 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu o acuză pe ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, că participă la evenimente de partid în Italia, în timp ce mai multe documente și mecanisme pentru politica socială și bugetară a Republicii Moldova rămân, potrivit parlamentarului, nefinalizate. Chicu a transmis o interpelare oficială Cancelariei de Stat și a solicitat explicații cu privire la deplasarea ministrul la Milano, scopul vizitei și eventualele cheltuieli suportate din bugetul public.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a criticat activitatea Executivului și susține că politica bugetar-fiscală nu este aprobată, proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu este elaborat, iar mecanismul de acordare a compensațiilor pentru populație rămâne incert.

„Politica bugetar-fiscală nu-i aprobată. Proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu-i elaborat. Mecanismul de acordare a compensațiilor este incert. Ministra responsabilă  îi face escortă lui Grosu la evenimente partiinice în Italia…”, a scris Ion Chicu.

Parlamentarul i-a adresat și o întrebare premierului Vasile Tofan și i-a amintit de declarațiile privind reducerea deplasărilor nejustificate ale funcționarilor guvernamentali.

„Dle Prim-ministru Tofan, parcă era vorba de mai redus din plimbările aiurea ale funcționarilor guvernamentali…”, a adăugat deputatul.

Criticile vin în contextul unui eveniment organizat la 17 octombrie 2026, la Milano, unde Partidul Acțiune și Solidaritate și-a constituit organizația teritorială din Italia, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În interpelarea oficială nr. 131, datată 19 octombrie 2026 și adresată Cancelariei de Stat, Ion Chicu solicită confirmarea sau infirmarea participării Nataliei Plugaru la evenimentul respectiv.

De asemenea, deputatul cere să fie precizat scopul participării ministrei și statutul raporturilor sale de muncă în perioada deplasării, inclusiv dacă aceasta s-a aflat într-o misiune oficială sau într-o altă formă de absență autorizată.

O altă întrebare vizează perioada în care Natalia Plugaru s-a aflat în afara Republicii Moldova.

Parlamentarul solicită și informații despre eventualele cheltuieli suportate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, inclusiv sumele achitate, în cazul în care deplasarea a fost finanțată din bani publici.

În document, Ion Chicu invocă articolul 22 din Legea privind statutul deputatului în Parlament și solicită prezentarea informațiilor în termen de trei zile de la recepționarea demersului.