Moldovenii își pot construi o pensie suplimentară. Ce prevede legea și cum funcționează sistemul

Pe lângă pensia oferită de stat, cetățenii Republicii Moldova au acum posibilitatea să acumuleze individual bani pentru perioada de după încheierea activității profesionale. Din 2026, în țară funcționează primul fond de pensii facultative.

Cadrul legal a fost creat încă în 2020, prin Legea nr. 198 privind fondurile de pensii facultative. În 2024, Comisia Națională a Pieței Financiare a acordat Aragonn Grup prima licență pentru administrarea unor asemenea fonduri, iar în februarie 2026 a fost avizată constituirea Fondului de Pensii Facultative ARAGONN.

Pensia facultativă nu înlocuiește pensia de stat. Cele două sisteme funcționează diferit. În sistemul public, contribuțiile actualilor angajați sunt utilizate pentru plata pensiilor curente. Într-un fond facultativ, fiecare participant acumulează bani pentru propriul viitor.

„Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar pentru anii de după 60 de ani”, spune Roman Andronic, președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, într-un interviu acordat pentru revista de business The List.

La fond pot adera persoanele angajate, antreprenorii și cei care desfășoară activități independente. Contribuția minimă la Fondul ARAGONN este de 300 de lei pe lună. Participantul poate însă modifica suma sau poate face o pauză de la contribuții, dacă situația financiară o cere. Dacă participantul decedează, economiile pot fi moștenite, iar în caz de dizabilitate, acestea pot fi accesate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.

Contribuțiile pot fi plătite și de angajator sau împărțite între angajat și companie. Pentru aceste plăți există și facilități fiscale, în limitele stabilite de legislație.

Un alt element important este protecția economiilor. Activele Fondului sunt ținute separat de patrimoniul administratorului. Operațiunile sunt verificate de depozitar, iar Comisia Națională a Pieței Financiare supraveghează respectarea regulilor.

“Eu am ales să contribui la Fondul facultativ de pensii Aragonn pentru că văd asta ca pe o investiție. Scutirea de impozit de 12% la contribuție (maxim de 15% din venitul anual) o pot vedea ca un randament investițional suplimentar în acel an (venitul meu net pe care l-as investi in alte instrumente ar fi fost impozitat anterior cu acest impozit). Aș fi plăcut surprins dacă banii din Fond vor fi investiți mai bine decât aș fi investit eu în alte instrumente sau voi avea eu mai mare încredere în mine dacă plasamentele mele vor fi mai bine remunerate pentru același risc. Eu văd Fondul de pensii ca pe un concurent personal utilitatea căruia de avea un venit multiplicat la pensie o compar cu plăcerea imediată de consum și alte modalități investiționale pe care le practic. Îmi place că Fondul are profil de risc mediu, cu orientare spre hârtii de valoare de stat si private, precum și în domeniul imobiliar”, susține Veaceslav Cernica, participant la Fondul de pensii facultative.

„Nu m-am gândit niciodată serios la pensie până acum. 300 sau 500 de lei pe lună nu îmi schimbă viața astăzi, dar peste 25–30 de ani s-ar putea să conteze foarte mult”, spune Maria Crangaci, participantă, și ea, la Fondul de pensii facultative.

„Pentru mine a contat să știu că banii rămân ai mei și că nu depind doar de pensia pe care o voi primi cândva de la stat. Prefer să pun câte puțin deoparte acum, decât să mă întreb la 60 de ani de ce n-am început mai devreme”, afirmă Ilie Dogotari, un alt participant la fond.

Banii sunt investiți, nu doar păstrați

Sumele acumulate într-un fond de pensii facultative sunt investite conform unei politici aprobate și în limitele stabilite de autoritatea de supraveghere. Asta înseamnă că valoarea economiilor poate crește în timp, însă câștigul nu este garantat.

De exemplu, într-o simulare realizată pentru o contribuție de 1.000 de lei pe lună, pe o perioadă de 20 de ani, participantul ar depune în total 240.000 de lei. În scenariul de calcul prezentat, soldul final ajunge la aproximativ 505.856 de lei, ceea ce corespunde unui randament total efectiv simulat de 110,77%. Rezultatul este orientativ și nu reprezintă o promisiune privind rentabilitatea viitoare.

Pensia facultativă este încă un instrument nou pentru Republica Moldova. Tocmai de aceea, participanții sunt încurajați să verifice condițiile fondului și să se informeze din surse oficiale înainte de a lua o decizie.

#pensie suplimentară #activitate profesionala #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu o acuză pe ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, că participă la evenimente de partid în Italia, în timp ce mai multe documente și mecanisme pentru politica socială și bugetară a Republicii Moldova rămân, potrivit parlamentarului, nefinalizate. Chicu a transmis o interpelare oficială Cancelariei de Stat și a solicitat explicații cu privire la deplasarea ministrul la Milano, scopul vizitei și eventualele cheltuieli suportate din bugetul public.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a criticat activitatea Executivului și susține că politica bugetar-fiscală nu este aprobată, proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu este elaborat, iar mecanismul de acordare a compensațiilor pentru populație rămâne incert.

„Politica bugetar-fiscală nu-i aprobată. Proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu-i elaborat. Mecanismul de acordare a compensațiilor este incert. Ministra responsabilă îi face escortă lui Grosu la evenimente partiinice în Italia…”, a scris Ion Chicu.

Parlamentarul i-a adresat și o întrebare premierului Vasile Tofan și i-a amintit de declarațiile privind reducerea deplasărilor nejustificate ale funcționarilor guvernamentali.

„Dle Prim-ministru Tofan, parcă era vorba de mai redus din plimbările aiurea ale funcționarilor guvernamentali…”, a adăugat deputatul.

Criticile vin în contextul unui eveniment organizat la 17 octombrie 2026, la Milano, unde Partidul Acțiune și Solidaritate și-a constituit organizația teritorială din Italia, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În interpelarea oficială nr. 131, datată 19 octombrie 2026 și adresată Cancelariei de Stat, Ion Chicu solicită confirmarea sau infirmarea participării Nataliei Plugaru la evenimentul respectiv.

De asemenea, deputatul cere să fie precizat scopul participării ministrei și statutul raporturilor sale de muncă în perioada deplasării, inclusiv dacă aceasta s-a aflat într-o misiune oficială sau într-o altă formă de absență autorizată.

O altă întrebare vizează perioada în care Natalia Plugaru s-a aflat în afara Republicii Moldova.

Parlamentarul solicită și informații despre eventualele cheltuieli suportate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, inclusiv sumele achitate, în cazul în care deplasarea a fost finanțată din bani publici.

În document, Ion Chicu invocă articolul 22 din Legea privind statutul deputatului în Parlament și solicită prezentarea informațiilor în termen de trei zile de la recepționarea demersului.