Moldovenii își pot construi o pensie suplimentară. Ce prevede legea și cum funcționează sistemul

Pe lângă pensia oferită de stat, cetățenii Republicii Moldova au acum posibilitatea să acumuleze individual bani pentru perioada de după încheierea activității profesionale. Din 2026, în țară funcționează primul fond de pensii facultative.

Cadrul legal a fost creat încă în 2020, prin Legea nr. 198 privind fondurile de pensii facultative. În 2024, Comisia Națională a Pieței Financiare a acordat Aragonn Grup prima licență pentru administrarea unor asemenea fonduri, iar în februarie 2026 a fost avizată constituirea Fondului de Pensii Facultative ARAGONN.

Pensia facultativă nu înlocuiește pensia de stat. Cele două sisteme funcționează diferit. În sistemul public, contribuțiile actualilor angajați sunt utilizate pentru plata pensiilor curente. Într-un fond facultativ, fiecare participant acumulează bani pentru propriul viitor.

„Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar pentru anii de după 60 de ani”, spune Roman Andronic, președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, într-un interviu acordat pentru revista de business The List.

La fond pot adera persoanele angajate, antreprenorii și cei care desfășoară activități independente. Contribuția minimă la Fondul ARAGONN este de 300 de lei pe lună. Participantul poate însă modifica suma sau poate face o pauză de la contribuții, dacă situația financiară o cere. Dacă participantul decedează, economiile pot fi moștenite, iar în caz de dizabilitate, acestea pot fi accesate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.

Contribuțiile pot fi plătite și de angajator sau împărțite între angajat și companie. Pentru aceste plăți există și facilități fiscale, în limitele stabilite de legislație.

Un alt element important este protecția economiilor. Activele Fondului sunt ținute separat de patrimoniul administratorului. Operațiunile sunt verificate de depozitar, iar Comisia Națională a Pieței Financiare supraveghează respectarea regulilor.

“Eu am ales să contribui la Fondul facultativ de pensii Aragonn pentru că văd asta ca pe o investiție. Scutirea de impozit de 12% la contribuție (maxim de 15% din venitul anual) o pot vedea ca un randament investițional suplimentar în acel an (venitul meu net pe care l-as investi in alte instrumente ar fi fost impozitat anterior cu acest impozit). Aș fi plăcut surprins dacă banii din Fond vor fi investiți mai bine decât aș fi investit eu în alte instrumente sau voi avea eu mai mare încredere în mine dacă plasamentele mele vor fi mai bine remunerate pentru același risc. Eu văd Fondul de pensii ca pe un concurent personal utilitatea căruia de avea un venit multiplicat la pensie o compar cu plăcerea imediată de consum și alte modalități investiționale pe care le practic. Îmi place că Fondul are profil de risc mediu, cu orientare spre hârtii de valoare de stat si private, precum și în domeniul imobiliar”, susține Veaceslav Cernica, participant la Fondul de pensii facultative.

„Nu m-am gândit niciodată serios la pensie până acum. 300 sau 500 de lei pe lună nu îmi schimbă viața astăzi, dar peste 25–30 de ani s-ar putea să conteze foarte mult”, spune Maria Crangaci, participantă, și ea, la Fondul de pensii facultative.

„Pentru mine a contat să știu că banii rămân ai mei și că nu depind doar de pensia pe care o voi primi cândva de la stat. Prefer să pun câte puțin deoparte acum, decât să mă întreb la 60 de ani de ce n-am început mai devreme”, afirmă Ilie Dogotari, un alt participant la fond.

Banii sunt investiți, nu doar păstrați

Sumele acumulate într-un fond de pensii facultative sunt investite conform unei politici aprobate și în limitele stabilite de autoritatea de supraveghere. Asta înseamnă că valoarea economiilor poate crește în timp, însă câștigul nu este garantat.

De exemplu, într-o simulare realizată pentru o contribuție de 1.000 de lei pe lună, pe o perioadă de 20 de ani, participantul ar depune în total 240.000 de lei. În scenariul de calcul prezentat, soldul final ajunge la aproximativ 505.856 de lei, ceea ce corespunde unui randament total efectiv simulat de 110,77%. Rezultatul este orientativ și nu reprezintă o promisiune privind rentabilitatea viitoare.

Pensia facultativă este încă un instrument nou pentru Republica Moldova. Tocmai de aceea, participanții sunt încurajați să verifice condițiile fondului și să se informeze din surse oficiale înainte de a lua o decizie.

#activitate profesionala #pensie suplimentară #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.