Miliardarul discret care controlează piața energetică din Moldova va vinde curent Ucrainei pentru 11 milioane de euro

România urmează să exporte energie electrică în Ucraina în valoare de 11 milioane de euro, ca urmare a pierderii a 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse. Cele două state au semnat primul contract în acest sens, în ultimii doi ani.

Premier Energy SRL, parte a conglomeratului Premier Energy Plc deținut de miliardarul ceh Jiri Smejc, a semnat un contract semnificativ pentru livrarea a peste 110.000 MWh de energie electrică către Ucraina în perioada iulie-septembrie 2024. Acesta este cel mai mare contract de export de energie raportat anul acesta pentru toate granițele unde România are interconexiuni.

Valoarea totală a contractului este estimată la peste 11 milioane euro, având un preț mediu de 100 euro/MWh. Formula de stabilire a prețului include cotația spot PZU din România, o marjă garantată a vânzătorului de 2,75 euro/MWh și un cost de transport transfrontalier de 2,8 euro/MWh.

Premier Energy Plc, controlat de Jiri Smejc, deține și compania cu același nume din Republica Moldova, recent listată la Bursa de Valori București (BVB). Grupul activează în domeniul furnizării și distribuției de gaze și electricitate, având un portofoliu de unități de producție de energie regenerabilă și o centrală în cogenerare pe gaze.

Compania ucraineană de stat JSC Energy Company of Ukraine (ECU), înființată în 2022 și unul dintre cei mai mari jucători de profil din Ucraina, este cumpărătorul acestei cantități de energie. ECU se ocupă cu tradingul și importul de energie electrică, jucând un rol crucial în sectorul energetic ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.