Serbia dă lovitura cu cea mai mare mină de litiu din Europa. Mercedes şi Stellantis vor să investească

18 Iul. 2024, 14:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
18 Iul. 2024, 14:08 // Bani și Afaceri //  bani.md

Mercedes-Benz şi Stellantis, care sunt deja parteneri într-o societate mixtă de baterii, sunt dispuşi să urmeze investiţia Rio Tinto Group în mina de 2,4 miliarde de dolari din Serbia prin dezvoltarea procesării litiului şi a producţiei de baterii pentru maşinile electrice, afirmă surse citate de Bloomberg.

Discuţiile reprezintă un pas înainte în relansarea proiectului, care a fost blocat de Serbia în urmă cu doi ani în urma protestelor locale.

Crearea unei industrii mai largi a litiului şi nu doar exportul de materie primă a fost o cerinţă cheie a guvernului sârb în susţinerea proiectului Jadar.

Uniunea Europeană este dependentă în totalitate de importurile de materie primă utilizată pentru fabricarea bateriilor. Blocul comunitar a urmărit dezvoltarea propriului lanţ de aprovizionare cu vehicule electrice pentru a reduce dependenţa de importurile din Asia, deşi trecerea ezitantă la vehiculele electrice a dus la amânarea unei serii de proiecte.

Printre acestea se numără Mercedes şi Stellantis, care au pus în aşteptare două dintre cele trei fabrici de baterii din Europa, care urmau să coste în total 7 miliarde de euro, după ce cererea de vehicule a scăzut. China domină în această industrie.

Serbia va semna vineri un acord-cadru cu UE privind materiile prime, a declarat presei preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Pactul iniţial stabileşte înfiinţarea unei industrii de prelucrare, precum şi fabricarea de baterii, a declarat Vucic, şi asigurarea că materialele şi maşinile electrice produse s-ar califica pentru vânzare în UE fără a atrage taxe.

Directori ai celor două companii auto vor fi în Serbia vineri, când cancelarul Germaniei, Olaf Scholz va vizita ţara, şi ar putea semna scrisori de intenţie pentru dezvoltarea industriei ţării.

Posibilul acord al Serbiei cu Germania, cea mai mare economie a Europei, vine în contextul în care fosta republică iugoslavă aspiră să adere la UE.

Litiul ar contribui la planul Germaniei de a accelera renunţarea la gaze şi la cărbune şi de a-şi electrifica industria auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Apr. 2026, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 16:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!