Miliardarul rus care a încercat să-l fure pe Vladimir Putin a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

Dmitri Mihalcenko, un miliardar rus acuzat de deturnare de fonduri în timpul construirii unei reședințte oficiale pentru președintele Vladimir Putin, a fost condamnat marți la 20 de ani de închisoare, relatează TASS.

Tribunalul militar care l-a judecat pe acesta a decis ca omul de afaceri să execute pedeapsa într-o colonie penală cu regim strict și a dispus de asemenea amendarea sa cu un milion de ruble.

O altă persoană pusă sub acuzare în proces, un fost director al unei companii de stat din cadrul Serviciului de Protecție al Rusiei (FSO), a fost condamnat de instanță la 15 ani într-o colonie cu regim strict, cu o amendă de 900 de mii de ruble.

Fostul șef al Serviciului de Inginerie și Suport Tehnic din cadrul FSO, general-locotenentul în rezervă Igor Vasiliev și șeful unuia dintre departamentele aceluiași serviciu, colonelul Dmitri Ulitin, au fost condamnați de instanță la șase, respectiv cinci ani într-o colonie cu regim general și la plata unei amenzi în valoare de 500 de mii de ruble.
Aceștia și-au pierdut de asemenea gradele militare.

Cum a pus la cale miliardarul rus deturnarea de fonduri

Instanța l-a condamnat marți pe Dmitri Mihalcenko la pedeapsa maximă de 20 de ani, cerută mai devreme în cursul lunii iunie de procurorii ruși.

Rechizitoriul întocmit de aceștia afirmă că FSO a semnat un contract în valoare de 5,7 miliarde de ruble cu una dintre firmele lui Mihalcenko pentru construirea unei reședințe pentru Putin în Novo-Ogaryovo, o moșie la vest de Moscova aflată în proprietatea președinției Rusiei.

Contractul acordat în 2014 prevedea construirea unei case de recepție, a unui hotel cu sală de sport, un birou al comandantului SFO însărcinat cu protejarea lui Putin, un garaj, un hangar pentru depozitarea echipamentelor, un punct de control și o cameră de cazane.

Procurorii ruși afirmă că, după ce au primit un avans de 2,6 miliarde de ruble, inculpații au amânat lucrările în mod repetat și cu ajutorul mai multor firme pe care le-au subcontractat, au încasat și utilizat fondurile „la propria lor discreție.”

Militari ruși, implicați în schema de fraudă

Doi dintre directorii companiilor implicate în schemă au fost deja condamnați la închisoare în 2020 într-un proces separat, primind 5, respectiv 6 ani de detenție într-o colonie penală cu regim strict. Alți doi oameni de afaceri au fost condamnați ulterior la 4 și 3 ani de detenție.

Fostul șef adjunct al departamentului de construcții, inginerie și asistență tehnică din cadrul FSO, locotenent-colonelul Alexei Golohvostov, a fost la rândul său condamnat pentru luare de mită în valoare de 20,7 milioane de ruble.

Procurorii ruși afirmă că, în schimbul banilor, acesta a ignorat furturi și greșeli în timpul construcției reședinței. El a fost condamnat în data de 27 mai a acestui an la 11 ani într-o colonie cu regim strict.

#miliardar #Furt #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.