VIDEO Cum arată acum „Golden Gate-ul” de peste Dunăre

Montarea ultimului tablier al Podului suspendat de la Brăila s-a încheiat. Începând de săptămâna viitoare, peste 200 de sudori vor lucra la fixarea definitivă a segmentelor care cântăresc împreună peste 22.000 de tone, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Astăzi am ridicat ultimul segment de tablier, al 86-lea element constructiv al acestui proiect. Încheiem o etapă extrem de importantă din acest proiect, după care va urma cea de sudură a tablierului. Momentan, tablierul este montat în sistem de prindere provizoiu, după care va urma partea de sudură, prevăzută să pornească la începutul lunii iulie. După ce vom finaliza procesul de realizare a geometriei finale, cu sudura efectivă, se va aplica hidroizolaţia pe partea de tablier, pe partea de suprastructură, urmând apoi să asfaltăm toată lungimea podului, până la ancoraj. Suntem într-un ritm accelerat, pentru a îndeplini termenul asumat, respectiv luna decembrie a acestui an”, a declarat reprezentantul antreprenorului, ing. Viorel Eşanu.

Potrivit inginerul Viorel Eşanu, probele de siguranţă vor începe imediat ce podul va fi finalizat, respectiv după ce va fi instalat parapetul, realizat marcajul şi montate sistemele de siguranţă şi de iluminat.

Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.

„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, notează Compania de Drumuri.

Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (dincolo de coșuri de fum sau antene).

Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)

Valoare: 1,99 mld lei (fără TVA)

Constructor: Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)

Contract semnat: 15.01.2018

Lucrări începute: decembrie 2018

Termen finalizare: 2022 (pentru pod), 2023 (pentru drumuri)

#Dunare #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.