“Miracolul” turcesc: Turcia dintr-un stat dependent de importurile de energie devine un jucător pe piaţa europeană

02 Ian. 2023, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2023, 10:47 // Actual //  bani.md

În urmă cu doar câţiva ani, mai multe state europene se visau centre ale distribuţiei de energie pentru Europa, jucătorii care fac regulile jocului. Germania a mizat pe o revoluţie a energiei verzi care nu a mai venit şi pe gazele importate ieftin de la Rusia.

Ungaria s-a poziţionat pentru a primi gaze din toate punctele cardinale şi îşi măreşte capacitatea de producţie de energie nucleară, cu ajutorul Moscovei.Polonia îşi aduce singură gaze naturale tocmai din Norvegia şi a pus primele pietre pentru temelia propriei industrii atomice.

Dar toate aceste ţări sunt depăşite, chiar rapid, de Turcia, care dintr-o economie dependentă aproape în totalitate de energia din import s-a orientat pentru a deveni una dintre cele mai importante ţări pentru tranzitul energiei către Uniunea Europeană.

Iar din 2023 va deveni şi producător de gaze. Turcia a descoperit primele sale rezerve mari de gaze naturale din Marea Neagră în 2020 şi deja la primăvară le-ar putea pompa direct în economie. Proiectul iniţial nu a suferit nicio amânare, ci, din contră, a fost accelerat.

Foarte recent, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat majorarea cu o treime a estimărilor privind rezervele de gaze din Marea Neagră pe care Turcia le-ar putea exploata. Cine a făcut anunţul arată şi importanţa proiectului  deoarece importurile de energie au o contribuţie majoră la deficitul bugetar şi la inflaţia astronomică din Turcia.

De asemenea, după cum a observat Bloomberg, trebuie ţinut cont şi de faprul că 2023 este un an electoral pentru turci. Gazele din Marea Neagră se vor adăuga celor pe care această ţară le primeşte direct de la Rusia, din Azerbaidjan şi de mai departe. Mai puţin ştiut este faptul că Turcia este şi mare importator de gaze naturale lichefiate (GNL), primind combustibil inclusiv din SUA.

Prin urmare, cu aceste porţi deschise şi cu producţie proprie de gaze şi poate şi de energie nucleară în 2023 (o centrală cu reactoare ruseşti), Turcia chiar are şanse reale de a deveni jucătorul care stabileşte regulile pentru piaţa energiei din Europa.
Guvernul bulgar şi-a trimis deja emisari la Istanbul pentru a discuta un posibil acord pe termen lung cu Turcia pentru accesarea terminalelor de GNL turceşti şi aducerea gazelor până la graniţele bulgăreşti.

Cu impulsul de optimism dat de descoperirile de gaze din Marea Neagră, acesta ar putea fi doar primul episod în aventura energetică a Turciei. Ankara îşi îndreaptă atenţia asupra Mării Mediterane.

În ultimii ani a tatonat apele şi la propriu şi la figurat cu nave de prospecţiuni, uneori însoţite de escortă militară, sau cu acţiuni de intimidare a companiilor străine în perimetre din zone disputate cu vecinii Cipru şi Grecia. Cele două ţări membre ale UE au sprijinul unora din colegele comunitare.

Când Cipru a anunţat recent că a descoperit cu ajutorul companiei italiene Eni rezerve mari de gaze naturale în ape recunoscute de comunitatea internaţională ca fiind ale sale, Turcia n-a întârziat să-şi anunţe pretenţiile.Vrea să fie inclusă în orice proiect de gaze din regiune.

Mai nou, guvernul de la Ankara negociază cu SUA construirea de reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici, noul trend în Europa de Est.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.