Mișcarea civică ”Construim Încredere” propune modificări la Codul parlamentar

Mișcarea civică ”Construim Încredere” a transmis Parlamentului Republicii Moldova o opinie detaliată privind proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, semnalând mai multe riscuri ce pot afecta transparența, calitatea procesului legislativ și echilibrul democratic.

În opinia elaborată, Mișcarea civică ”Construim Încredere” constată că proiectul reprezintă un demers necesar de sistematizare a cadrului normativ parlamentar. Totuși, în forma actuală, acesta pune un accent mai mare pe dimensiunea administrativă și procedurală și mai puțin pe consolidarea garanțiilor democratice privind transparența, participarea publică și drepturile opoziției parlamentare.

”De asemenea, unele prevederi riscă să mențină sau chiar să accentueze probleme semnalate anterior de instituții europene și internaționale, inclusiv privind transparența procesului legislativ, consultările publice și echilibrul procedural în activitatea Parlamentului”, se menționează într-un comunicat de presă al mișcării.

Printre principalele probleme identificate se numără:

transparența și participarea publică insuficientă, inclusiv reducerea termenelor de publicare a ordinii de zi comparativ cu regulamentul parlamentar actual;
posibilitatea utilizării excesive a procedurilor accelerate, fără criterii clare și fără limite care să prevină abuzurile;
mecanisme insuficiente pentru protejarea rolului opoziției parlamentare și prevenirea concentrării excesive a controlului procedural;
posibile riscuri de neconstituționalitate în reglementarea interdicției schimbării afilierii politice a deputaților;
lacune tehnico-juridice privind aplicarea unor sancțiuni prevăzute de proiect.

Printre propunerile formulate de Mișcarea civică „Construim Încredere” se regăsesc:

publicarea ordinii de zi cu minimum 5–7 zile înainte de ședințele plenare;
garantarea caracterului public al ședințelor comisiilor parlamentare;
alinierea termenelor de consultare publică la standardele prevăzute de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional;
definirea unor criterii obiective și clare pentru aplicarea procedurilor de urgență;
instituirea unui mecanism colegial de elaborare a agendei parlamentare, cu reprezentarea proporțională a tuturor fracțiunilor.

”Republica Moldova se află într-un moment important al parcursului său european, iar consolidarea standardelor democratice în activitatea Parlamentului este esențială. Un Cod parlamentar modern trebuie să întărească transparența, participarea publică, echilibrul procedural și drepturile tuturor actorilor parlamentari, astfel încât reforma să contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile democratice”, menționează autorii.

Analiza Mișcării civice ”Construim Încredere” are la bază documentele recente ale instituțiilor europene și internaționale relevante pentru evaluarea standardelor democratice, inclusiv Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova 2025, Opinia preliminară OSCE/ODIHR asupra proiectului de Cod, rapoartele Comisiei de la Veneția și Raportul CSO Meter Moldova 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mișcarea construim încredere #cod parlamentar #modificări legislative

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.