Misterul stridiilor din Parlament! Radu Marian spune că erau, de fapt, cadouri

22 Iul. 2026, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 09:26 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul PAS Radu Marian respinge acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu, potrivit cărora ar fi făcut o comandă de 1 680 de lei pentru stridii și vin în timpul ședinței Parlamentului. Contactat de Realitatea, Marian a declarat că suma reprezenta, de fapt, achiziția online a două vouchere destinate unor prieteni care și-au sărbătorit ziua de naștere pe 21 iulie.

Potrivit parlamentarului, mai mulți prieteni au contribuit cu bani pentru cumpărarea cadourilor, iar lui i-a revenit sarcina de a comanda online câte un voucher în valoare de aproximativ 800 de lei pentru fiecare dintre cei doi sărbătoriți.

„Mai mulți prieteni am strâns fiecare câteva sute de lei să luăm cadou pentru alți doi prieteni care au avut ambii zi de naștere și eu am avut sarcina să comand online câte un voucher pentru fiecare, aproximativ 800 de lei per voucher. Nici măcar nu era pentru mine”, a explicat Radu Marian.

Deputatul susține că fotografia publicată pe internet a fost realizată nu în timpul dezbaterilor asupra programului de guvernare, ci în timpul ultimelor discursuri din ședință. Totodată, el a acuzat canalele de Telegram că „fac din țânțar armăsar”.

Controversa a izbucnit după ce Ion Chicu a publicat pe rețelele sociale o fotografie surprinsă în sala de plen, în care apare ecranul laptopului lui Radu Marian cu o confirmare de plată. Fostul premier a susținut că aceasta ar fi fost pentru „o duzină de stridii și o sticlă de vin”, în valoare totală de 1.680 de lei.

„Radu Marian – azi la ședința Parlamentului. O duzină de stridii, o sticlă de vin… 1680 lei. Жизнь удалась!”, a scris Ion Chicu.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.