Planurile se schimbă! Bolea anunță când va începe extinderea terminalului aeroportului Chișinău

Autoritățile au renunțat la ideea construirii unui nou terminal la aeroportul Chișinău, estimat la peste 150 de milioane de euro, și au optat pentru extinderea infrastructurii existente, a declarat ministrul în exercițiu al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea în cadrul Parlamentului la prezentarea cabinetului de miniștri de către premierul desemnat, Vasile Tofan. Bolea a spus că lucrările de extindere a terminalului vor începe în octombrie-noiembrie.

Potrivit acestuia, Guvernul a analizat două scenarii: elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru un terminal nou, proces care ar fi durat cel puțin un an și jumătate, sau extinderea aeroportului existent.

Bolea a explicat că decizia a fost influențată și de estimările privind evoluția traficului aerian după încheierea războiului din Ucraina. În prezent, între 25% și 40% dintre pasagerii Aeroportului Chișinău sunt cetățeni ucraineni, în funcție de perioada anului.

„Chiar dacă în 2026 vom depăși pragul de 7 milioane de pasageri, odată cu încheierea războiului din Ucraina, este firesc ca o mare parte dintre ucraineni să revină să zboare de pe aeroporturile lor. În aceste condiții, estimăm că traficul natural al Aeroportului Chișinău se va stabiliza la aproximativ 4–4,5 milioane de pasageri anual”, a declarat ministrul.

Oficialul a spus că un terminal nou ar fi presupus costuri ridicate de construcție, administrare și rambursare a creditelor, ceea ce ar fi dus inevitabil la majorarea taxelor aeroportuare și, implicit, la scumpirea biletelor.

Ca exemplu, Bolea a invocat Aeroportul Iași, unde, potrivit lui, după construirea unui terminal nou finanțat prin împrumuturi de peste 100 de milioane de euro, taxele aeroportuare au fost majorate, iar traficul de pasageri a scăzut de la 2,9 milioane la 2,2 milioane.

În schimb, Aeroportul Chișinău va fi extins cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, investiția fiind estimată la 7,5–8 milioane de euro. Lucrările vor include spații comerciale suplimentare, zone de depozitare, lounge-uri și alte facilități destinate pasagerilor.

Potrivit ministrului, investiția va fi finanțată integral din veniturile aeroportului, fără contractarea de credite, ceea ce va permite menținerea taxelor aeroportuare la nivelul actual.

„Asta înseamnă că nu vom majora taxele pentru companiile aeriene, iar biletele vor rămâne accesibile pentru cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat Bolea.

Acesta a precizat că procedura de achiziție pentru desemnarea constructorului este în etapa de evaluare, după relansarea licitației în luna iunie, iar lucrările de extindere ar urma să înceapă în lunile octombrie–noiembrie 2026.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.