Moldova Fruct se arată îngrijorată de secetă și embargou. A înaintat o listă de măsuri spre Guvern

11 Aug. 2022, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2022, 16:14 // Actual //  MD Bani

Membrii Asociației Moldova Fruct se arată îngrijorați de secetă și embargoul impus de Federația Rusă. În acest context, Asociația a înaintat către Guvern, Ministerul Agriculturii și Agenția pentru Siguranța Alimentelor o listă de măsuri pentru depășirea situației și diminuarea impactului asupra sectorului.

Potrivit Asociației, din cauza secetei, horticultorii vor avea recolte mai mici de prune și mere. Și dacă pentru prune, piața a reușit să fie diversificată în ultimii ani, la capitolul mere situația va fi dificilă. Din cele 255 mii tone de mere exportate din recolta anului 2021, pe piața Rusiei au fost exportate 231 mii tone.

„Trebuie să constatăm, că este practic imposibil să reorientăm această cantitate pe alte piețe timp de un an. Suntem în căutarea piețelor alternative, avem planificată participarea la un șir de expoziții internaționale pentru a promova fructele moldovenești, avem misiuni comerciale ca să prezentăm cumpărătorilor din diferite țări potențialul de producere și post-recoltare, dar nu este atât de simplu să facem față acestei situații”, spune Iurie Fală, director executiv al Moldova Fruct.

În adresarea către instituțiile statului, Moldova Fruct a solicitat:

  • întreprinderea unui șir de măsuri ce stau în competența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor ce țin de deblocarea situației cu exportul în Federația Rusă, inclusiv intensificarea controlului fitosanitar astfel încât să fie prevenite cazurile de prezență a obiectelor de carantină fitosanitară în fructele moldovenești destinate fie pe piața locală, fie pe piața de export;
  • întreprinderea unui șir de măsuri ce stau de competența Guvernului, și anume instituirea stării de urgență în agricultură, identificarea cu suportul partenerilor de dezvoltare a resurselor financiare pentru compensarea pierderilor de pe urma secetei și a embargoului rusesc;
  • întreprinderea unui șir de măsuri de identificare a piețelor alternative inclusiv urgentarea negocierilor cu Republica Arabă Egipt privitor la semnarea acordului de liber schimb sau eliminarea barierelor tarifare la exportul fructelor moldovenești către această țară.

07 Aug. 2026, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Aug. 2026, 17:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Taxarea coletelor comandate de peste hotare riscă să se transforme într-un coșmar birocratic pentru sute de mii de moldoveni dacă Guvernul nu schimbă radical modul în care vor fi încasate noile taxe. Economistul Veaceslav Ioniță spune că problema nu este TVA-ul de 20% sau taxa fixă de 12 lei pe colet, ci faptul că actualul mecanism de vămuire nu poate face față milioanelor de expedieri care intră anual în Republica Moldova.

„Prin 2015 nu știam ce este comerțul online. În primii ani veneau în țară vreo 40 de mii de colete, era o economie neobservată. Acum a devenit o soluție pentru oameni”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, anul trecut în Republica Moldova au ajuns aproximativ 12 milioane de colete, iar în acest an numărul lor ar putea crește la 13-15 milioane. Totodată, valoarea cumpărăturilor online a urcat de la circa 14 miliarde de lei anul trecut la aproximativ 17 miliarde de lei în acest an.

Ioniță estimează că statul ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de lei din taxarea acestor cumpărături, însă avertizează că totul depinde de modul în care vor fi colectați banii.

„La colete, cea mai mare problemă nu este suma, ci modul de administrare. Oaia, dacă atent o tunzi, o tunzi, îi dai drumul și la anul iar o tunzi. Așa-i și cu oamenii. Dar dacă îi jupoi blana, ea țipă”, a spus economistul.

Acesta susține că actualul sistem este atât de complicat încât nici măcar persoanele familiarizate cu procedurile nu reușesc să-l parcurgă ușor.

„Am semnătură electronică, am aplicații în telefon și calculator, am contul meu, cunosc codurile vamale și, când am vrut să devamez un bun, mi-a luat trei zile”, a relatat Ioniță.

Soluția propusă de economist este ca operatorii poștali și firmele de curierat să devină agenți fiscali ai statului și să încaseze automat taxele în momentul plății comenzii. În schimb, aceștia ar urma să fie remunerați din taxa fixă de 12 lei aplicată fiecărui colet.

„Dacă totul va fi făcut inteligent, automat, Guvernul are șansa să colecteze 3 miliarde de lei de la oameni fără ca aceștia să observe. Au jumătate de an la dispoziție. Dacă oamenii vor trebui să meargă undeva, să scoată banul din buzunar, îi scoți din minți. Luați banul automat și va fi șansa cea mai mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.