Moldova, între Madagascar și Gabon în clasamentul economiilor lumii pentru 2030

31 Aug. 2026, 09:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 09:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar urma să ocupe locul 129 din 180 de economii în clasamentul PIB-ului nominal pentru anul 2030, potrivit unui clasament realizat de platforma Visual Capitalist în baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Economia țării este estimată la 30,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 0,02% din economia mondială.

Moldova se află în clasament între Madagascar și Gabon. Madagascarul ocupă locul 128, cu un PIB estimat la 30,7 miliarde de dolari, iar Gabonul este pe locul 130, cu 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord urmează pe locul 131, cu 27,3 miliarde de dolari.

În regiune, diferențele sunt considerabile. România ocupă locul 37, cu un PIB estimat la 613,8 miliarde de dolari, în timp ce Ucraina se află pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari. Bulgaria este pe locul 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Astfel, economia României ar urma să fie de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova, iar economia Ucrainei de aproximativ nouă ori mai mare.

La nivel mondial, Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie, cu un PIB prognozat la 37,7 trilioane de dolari, urmate de China, cu 26 de trilioane de dolari. Pentru locul trei este prognozată o competiție strânsă între Germania și India, cu 6,178 și, respectiv, 6,173 trilioane de dolari. În top zece se mai află Regatul Unit, Japonia, Franța, Brazilia, Italia și Canada.

La coada clasamentului mondial se află în principal state insulare și economii foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție, cu un PIB estimat la aproximativ 0,6 miliarde de dolari, fiind urmată de Tonga, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, São Tomé și Príncipe, Vanuatu, Grenada și Comore.

În Europa, economia continentului este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, ceea ce ar reprezenta aproape o cincime din economia mondială. Europa este descrisă drept una dintre cele mai echilibrate regiuni din lume din punctul de vedere al distribuției economice între țări. În cadrul Uniunii Europene, statele membre ar urma să ajungă împreună la un PIB nominal de 26,5 trilioane de dolari, dacă nu vor exista schimbări în componența blocului comunitar. Germania ar rămâne liderul UE, urmată de Franța, cu circa 4 trilioane de dolari, și Italia, cu 3 trilioane.

În afara UE, Regatul Unit ar rămâne cea mai mare economie europeană, cu aproximativ 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane. Rusia este, totodată, printre puținele economii majore despre care prognoza estimează că se vor contracta în perioada 2026–2030.

La nivel global, economia mondială este estimată să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, cu o contribuție tot mai importantă a economiilor emergente din Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 11:02 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să suspende aplicarea unui nou pachet de sancțiuni economice împotriva Rusiei, inclusiv taxele vamale punitive pentru statele care cumpără petrol și gaze rusești. Decizia, luată cu doar două zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, a fost justificată de Casa Albă prin interesele naționale ale Statelor Unite, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea prețurilor la energie, relatează Reuters.

Ordinul executiv, semnat vineri, 16 octombrie, suspendă aplicarea unor măsuri prevăzute de legea „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, promulgată chiar de Trump la 18 septembrie. Legislația fusese concepută pentru a intensifica presiunea economică asupra Moscovei și a limita veniturile utilizate de Rusia pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

Noile prevederi vizau inclusiv majorarea cu 500% a taxelor vamale pentru mărfurile provenite din Rusia și introducerea unor tarife suplimentare de 100% pentru produsele importate în SUA din cele cinci state care cumpără cele mai mari cantități de petrol și gaze rusești. Aceleași penalități urmau să fie aplicate și principalelor țări implicate în facilitarea eludării sancțiunilor petroliere.

În documentul publicat de Casa Albă, Trump precizează că a informat Congresul despre decizia sa, invocând o prevedere a legii care îi permite președintelui să suspende sancțiunile atunci când consideră că acest lucru servește intereselor americane.

„Am transmis Congresului o certificare potrivit căreia acordarea unei asemenea derogări în acest moment este în interesul național al Statelor Unite”, se arată în ordinul prezidențial.

Suspendarea va rămâne în vigoare până când Trump sau oficialii competenți ai administrației vor decide că sunt necesare alte măsuri. Decizia nu elimină automat sancțiunile americane deja existente împotriva Rusiei, ci blochează aplicarea noilor restricții prevăzute de lege.

Măsura vine într-un moment sensibil pentru economia americană, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare de la mijlocul mandatului, în care republicanii încearcă să-și mențină controlul asupra Congresului.

Potrivit analiștilor citați de Reuters, introducerea unor sancțiuni comerciale atât de dure ar fi putut provoca noi scumpiri ale petrolului, într-o perioadă în care prețurile carburanților sunt deja afectate de războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

China și India, doi dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, și-au exprimat anterior îngrijorarea față de noile măsuri americane. Beijingul a criticat aplicarea extraterritorială a sancțiunilor, iar New Delhi a avertizat că tarifele suplimentare ar putea afecta relațiile comerciale bilaterale.

Decizia lui Trump a provocat reacții dure în Congres. Congresmanul democrat Don Beyer l-a acuzat pe președintele american că face concesii liderului rus Vladimir Putin și subminează obiectivele legislației adoptate pentru sancționarea agresiunii împotriva Ucrainei.

Beyer a declarat că gestul administrației americane reprezintă o nouă cedare în fața Moscovei și o încălcare a intenției Congresului de a intensifica presiunea asupra Rusiei.

Criticile vin după ce administrația Trump a încheiat recent și un acord privind motorina rusească. În baza înțelegerii, Washingtonul a acceptat relaxarea unor sancțiuni asupra exporturilor rusești, în schimbul livrării de motorină pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților.

Acordul a provocat nemulțumiri inclusiv în rândul republicanilor. Un grup de 12 senatori americani, dintre care șase republicani, a cerut administrației să renunțe la înțelegere, argumentând că veniturile suplimentare din exporturile energetice ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

La Moscova, decizia a fost salutată de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică internațională.

Acesta a calificat suspendarea sancțiunilor drept „un moment cu adevărat istoric”, susținând că aplicarea legislației ar fi putut bloca practic întreaga cooperare economică dintre Rusia și Statele Unite.

Prin suspendarea noilor restricții, administrația Trump evită, cel puțin temporar, o confruntare comercială cu principalii cumpărători de energie rusească. Totodată, măsura reduce presiunea economică suplimentară pe care Washingtonul intenționa să o exercite asupra Moscovei prin intermediul comerțului internațional cu petrol și gaze.